
Ratele scăzute de natalitate și infertilitatea crescută au efecte în numeroase domenii: scăderea forței de muncă, ceea ce duce la creșterea vârstei de pensionare, mai puțini consumatori, rezultând încetinirea economiei, populație în continuă îmbătrânire, care pune mai multă presiune asupra pensiilor și a bugetului de sănătate. Dezbaterea „Rata scăzută a natalității, o amenințare la adresa națiunii. Provocări și soluții”, organizată de revista Politici de Sănătate la Guvern, a adus la aceeași masă decidenți din toate aceste domenii afectate, pentru a găsi cele mai bune și mai fezabile soluții pentru sporirea natalității și pentru a iniția discuțiile în vederea realizării unei strategii naționale privind natalitatea, care să înglobeze și alte propuneri în sprijinul familiilor (venite atât din partea sectorului public, cât și a sectorului privat).
„Creșterea natalității și infertilitatea trebuie incluse pe agenda publică. Este necesară o strategie care să ajute femeile și cuplurile care doresc să devină părinți, să le susțină cu măsuri fiscale și economice, precum și prin acces adecvat la servicii de sănătate. O astfel de strategie trebuie să conțină măsuri pentru educația timpurie a tinerei generații privind sănătatea și cum să-și păstreze fertilitatea, măsuri fiscale concrete pentru impulsionarea natalității și a familiilor cu doi și mai mulți copii, facilități și recunoaștere publică pentru companiile prietenoase cu familia, care sprijină familiile precum: tichete pentru grădiniță/afterschool, beneficii FIV și altele”, a afirmat prof. univ. dr. Carmen Orban, consilier de stat, Cancelaria Prim-ministrului, sub auspiciile căreia s-a derulat evenimentul.
„Absolut toată lumea trebuie să fie implicată în acest demers care reprezintă, de fapt, un demers de ţară. Scăderea natalităţii nu afectează doar economia, piaţa muncii sau sănătatea, ci afectează, într-o formă sau alta, toate segmentele societăţii. Avem nevoie, pentru a identifica soluţii, de toţi actorii care ar putea să sprijine acest lucru, fie ei privaţi, fie publici, fie mediu de afaceri sau societate civilă”, a completat și Alexandru-Mihai Ghigiu, șeful Cancelariei Prim-ministrului.
Potrivit datelor oficiale, în 1995 s-au înregistrat cele mai multe nașteri – peste 263.000, iar, de atunci, declinul a fost constant. „În 2022 am avut 153.000 de nașteri înregistrate în România și aproximativ 51.000 în străinătate. În 2024, până la 12 octombrie, în România s-au înregistrat doar 96.000 de nașteri”, a informat chestor de poliție Cătălin Aurel-Giulescu, director general Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor.
Prof. univ. dr. Adrian Streinu-Cercel, președintele Comisiei pentru Sănătate din Senat, a punctat necesitatea de acţiuni specifice în acest domeniu. „Este vorba de pachete specifice pentru fiecare tip de nevoie, mai ales sub aspect financiar. (…) De asemenea, cred că trebuie să dăm posibilitatea românilor să aibă venituri suplimentare fără să-i taxăm pentru fiecare oră muncită în plus. În ceea ce privește persoanele născute în afara țării, unele dintre ele destul de mari acum, cred că trebuie să ne gândim la soluții pentru a le aduce înapoi”.
Dr. Laszlo Attila, membru al Comisiei pentru Sănătate din Senat, a atras atenția că „este nevoie de o înțelegere politică transpartinică, având în vedere efectele care se arată după perioade ce exced perioadele electorale. Cred că atât în sănătate, cât și în această problemă a demografiei, trebuie să ajungem la un consens și, indiferent cine este la guvernare, ideile să fie puse în practică”.
Programul FIV va fi prelungit în 2025
Ministrul Familiei şi Tineretului, Natalia Intotero, a informat că Programul social de interes național de susținere a cuplurilor și a persoanelor singure pentru creșterea natalității este funcţional şi va fi prelungit.
„Anul acesta, în premieră față de anii trecuți, programul FIV 2025 se află deja în transparență și se bucură, de data aceasta, de sprijinul neechivoc al domnului ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, dar și de susținerea domnului Alexandru Rafila, ministrul Sănătății. Această susținere este esențială pentru a oferi familiilor accesul la programe de sprijin eficiente și pentru a contribui la creșterea natalității în România. Lucrăm intens la un plan pentru anul viitor, care va include mai multe măsuri concrete pentru stimularea natalității”, a afirmat demnitarul.
Dr. Valeria Herdea, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), a atras atenția că de referință rămâne comunicarea cu pacientul. „Pacienții au nevoie de informații, să știe cum să acceseze corect serviciile medicale. În România, serviciile medicale sunt foarte bine puse la punct față de multe alte țări din jurul nostru. Esențial este însă cum gestionăm resursele pe care le avem, cum reușim să facem în așa fel încât să se nască copii cât mai sănătoși, cu acces la o viață normală, o viață frumoasă și să fie integrați în societate așa cum se cuvine și monitorizați de-a lungul vieții”.
Infertilitatea este o problemă globală, iar inovația avansează rapid. „Toate tratamentele la care au acces femeile din întreaga Uniune Europeană trebuie să fie disponibile cât mai repede și pentru pacientele din România. De multe ori, această terapie inovativă este disponibilă sau poate fi disponibilă încă dinainte de etapele de autorizare propriu-zisă și de includere în program de rambursare într-o formă sau alta. Cifrele arată clar o creștere de trei ori față de acum doi ani a ceea ce înseamnă segmentul studiilor clinice, o parte din aceste trialuri putând fi dedicată și acestui domeniu”, a afirmat și farm. dr. Răzvan Prisada, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Statul obține numeroase beneficii. Dacă o familie este ajutată să aibă copii, aceasta nu mai are probleme de depresie, care implică o lipsă de eficiență la locul de muncă, creșterea ratei de divorț etc. În momentul în care se naște un copil mult dorit conceput prin fertilizare in vitro, o familie extinsă (părinți, bunici, prieteni apropiați) se bucură.
Nicole Brunel, președinte Asociația SOS Infertilitatea
Cost – eficiența programelor de creștere a natalității
- Un studiu prezentat de prof. univ. dr. Robert Ancuceanu a analizat în ce măsură costurile asociate programului sunt justificate prin beneficiile pe care viitorii copii născuți în urma programului le aduc la nivel social.
- „Modelul a analizat o cohortă de 10.000 de tratamente FIV, cu o rată de succes estimată la 30% – 3801 nașteri potențiale. Pentru întreaga cohortă, aceasta înseamnă aproximativ 710,3 milioane de euro ca venituri și 695,6 milioane de euro costuri totale, ceea ce implică un venit net per cohortă de 14 milioane de euro – aproximativ 1.460 de euro per tratament. Acest Program social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure pentru creşterea natalităţii reprezintă o investiție utilă în viitorul României. Analiza de față a cuantificat doar beneficiile financiare, nu și beneficiile de natură psihologică ale beneficiarilor sau beneficiile non-patrimoniale ale statului (contribuția la securitatea națională şi la asigurarea continuității culturale)”.
Valentina Grigore