Politici de Sanatate

MS are în vedere stabilirea unei noi metodologii de calcul a preţurilor la medicamente

01 octombrie
10:56 2015
MS are în vedere stabilirea unei noi metodologii de calcul a preţurilor la medicamente

Pacientul român trebuie să aibă acces la asistenţă medicală de cea mai înaltă calitate şi acces gratuit la toate terapiile decontate. Acesta este şi scopul recentei revizuiri a preţurilor la medicamente, susţine secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Alin Iulian Ţucmeanu. Un aspect foarte important este însă ca fiecare român să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile în sistemul sanitar, pentru a şti ce să ceară şi ce medicamente sunt decontate.

Preţurile medicamentelor au fost actualizate în urmă cu două luni. Care este impactul scăderii preţurilor medicamentelor?

Preţurile medicamentelor inovative au scăzut cu cca 5-11%, iar ale medicamentelor generice, cu cca 25-35%. Impactul se observă în preţul de rambursare din FNUASS, astfel putându-se trata un număr mai mare de pacienţi. Aşa cum în ţările din Uniunea Europeană, care alocă fonduri mai mari pentru medicamente rambursate, se decontează în proporţie foarte mare medicamente generice, tot aşa şi noi ne dorim ca România să ramburseze preţul cel mai mic al medicamentului, iar conform actualei metodologii de calcul al preţului, acesta este preţul medicamentului generic.

Prin revizuirea preţurilor, alături de alte măsuri privind politica farmaceutică, s-a creat spaţiul bugetar pentru începerea negocierilor contractelor cost-volum şi cost-volum-rezultat în vederea introducerii terapiilor noi pentru pacienţii cu boli infecţioase şi boli oncologice.

Revizuirea preţurilor la medicamente nu reduce accesul pacienţilor la medicamente întrucât există alternative terapeutice. Pentru mine, cel mai important este ca pacientul să aibă acces la tratament, la medicamente ieftine şi să nu existe discontinuităţi în asigurarea tratamentului.

La nivel european se vorbeşte de necesitatea stimulării consumului de medicamente ieftine. În condiţiile în care la noi acestea ies de pe piaţă, ce măsuri aveţi în vedere pentru a creşte consumul de medicamente generice?

În prezent, prin modalitatea de stabilire a preţurilor de decontare şi de referinţă, ce presupune decontarea la nivelul celor mai mici preţuri, este stimulat consumul de medicamente generice. Se are în vedere stabilirea unei noi metodologii de stabilire a preţurilor. Pentru aceasta, vom realiza întâlniri cu toţi actorii din piaţa farmaceutică – distribuitori, producători, reprezentanţi ai Ministerului, ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Menţionez că toate statele decontează preţurile cele mai mici, pentru că aşa este normal.

Bolile cronice reprezintă o mare provocare pentru sistemele de sănătate din toată lumea. Care este strategia Ministerului Sănătăţii privind prevenirea şi managementul bolilor cronice?

Unul dintre cele mai importante obiective strategice ale Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020 este reprezentat de diminuarea morbidităţii şi mortalităţii prin boli netransmisibile şi reducerea poverii lor prin programe naţionale, regionale şi locale de sănătate cu caracter preventiv. Prevenţia înseamnă verificarea stării de sănătate, bunăstare în starea de sănătate a populaţiei şi, implicit, costuri mai mici pe termen lung. Astfel, Ministerul Sănătăţii urmăreşte în primul rând dezvoltarea de programe pentru promovarea sănătăţii adresate determinanţilor majori ai bolilor cronice – fumat, consum excesiv de alcool, inactivitate fizică, dietă deficitară, obezitate, HTA, hipercolesterolemia, comportamente sexuale la risc etc., inclusiv prin implementarea eficace a intervenţiilor vizând educaţia pentru sănătate la copiii de vârstă şcolară.

O altă măsură importantă constă în depistarea în faze incipiente de boală şi reducerea pe termen mediu-lung a mortalităţii specifice, prin intervenţii de screening organizat, în special pentru neoplasme. Începând cu 2011, se derulează programul naţional de depistare precoce a cancerului de col uterin, iar pe viitor avem în plan demararea etapizată a altor programe de screening, precum cele pentru cancerul la sân la femei şi cancerul colorectal la ambele sexe.

Mai exact, când vor fi lansate aceste două programe de screening?

Implementarea programului naţional pentru depistarea activă precoce a cancerului colorectal şi generarea mecanismelor de asigurare a accesului populaţiei la servicii de prevenţie primară şi secundară a cancerului colorectal se vor realiza începând din semestrul I al anului 2016, la nivelul a patru regiuni-pilot. Fondurile necesare implementării acestui program, în sumă estimată de 30.000 mii lei, vor fi asigurate din cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020.

În ceea ce priveşte screeningul pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân, preconizăm că acesta va putea fi realizat începând din semestrul al II-lea al anului 2016, după o prealabilă evaluare a capacităţii sistemului sanitar de a implementa acest program.

Toate aceste măsuri au nevoie de un suport financiar adecvat şi ţinând cont de faptul că nivelul de cheltuieli din sectorul de sănătate din România este cel mai scăzut din UE ca procent din PIB, pe termen mediu, trebuie asigurată o finanţare adecvată, pentru a susţine integral sistemul şi a include în necesităţile de cheltuieli factorul de îmbătrânire a populaţiei.

Referitor la finanţare, despre ce buget vorbim pentru implementarea programelor naţionale de sănătate?

În anul 2015, bugetul alocat pentru implementarea programelor naţionale de sănătate a fost de 4.280.104 mii lei (aprox. 951.133 mii de euro), din care 723.462 mii lei (160.769 mii de euro), pentru programele finanţate din bugetul MS şi 3.804.375 mii lei (854.915 mii de euro), pentru programele finanţate din bugetul FNUASS (1 euro = 4,44 lei). Faţă de anul 2014, creşterea înregistrată în bugetul programelor este de +17 % pentru programele finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi +7 % pentru programele finanţate din bugetul FNUASS.

Cum se stabileşte suma alocată unui anumit program naţional de sănătate?

În funcţie de sursa din cadrul căreia se asigură finanţarea, programele naţionale de sănătate sunt programe naţionale de sănătate publică, a căror finanţare se asigură din bugetul Ministerului Sănătăţii, şi programe naţionale de sănătate curative finanţate din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Suma estimată pentru derularea unui program naţional de sănătate aflat în curs de implementare se stabileşte în funcţie de indicatorii fizici şi de eficienţă realizaţi în anul precedent. De exemplu, în cazul Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV, la estimarea bugetului necesar pentru componenta curativă se are în vedere numărul bolnavilor HIV aflaţi în tratament în anul precedent (în acest caz, 9.500 de persoane) înmulţit cu costul mediu/bolnav tratat, respectiv 27.000 lei. Rezultă un buget estimat de 256.500 mii lei., din care se scade valoarea stocurilor de medicamente înregistrate la sfârşitul anului precedent, respectiv 40.275 mii lei. Rezultă un buget estimat de 216.225 mii lei. La acest buget se adaugă suma necesară pentru realizarea activităţii de prevenţie estimată după acelaşi model. Aşa cum am precizat, aceasta este modalitatea de calcul a unui buget estimat. La stabilirea bugetului alocat programului se va avea în vedere un factor de corecţie în funcţie de limitele impuse de bugetul total alocat programelor naţionale de sănătate.

Potrivit producătorilor de medicamente, 1.000 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă, în urma revizuirii preţurilor la medicamente. Astfel, nu cumva măsura reduce accesul pacienţilor la medicamente?

Prevenţia înseamnă verificarea stării de sănătate, bunăstare în starea de sănătate a populaţiei şi, implicit, costuri mai mici pe termen lung.

Pentru mine, cel mai important este ca pacientul să aibă acces la tratament, la medicamente ieftine şi să nu existe discontinuităţi în asigurarea tratamentului

Începând cu 2011, se derulează programul naţional de depistare precoce a cancerului de col uterin, iar pe viitor avem în plan demararea etapizată a altor programe de screening, precum cele pentru cancerul la sân la femei şi cancerul colorectal la ambele sexe.

Mirabela Viaşu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: