Politici de Sanatate

Ministerul Sănătății ar trebui să susțină cercetarea clinică în oncologie

08 iunie
07:00 2015
Ministerul Sănătății ar trebui să susțină cercetarea clinică în oncologie

Interviu realizat cu conf. univ. dr. Șerban Negru, manager Centrul de oncologie OncoHelp Timișoara

Șerban Negru a ales oncologia pentru că a vrut să ofere nu doar alinare, ci și servicii medicale de calitate pacienților săi. A lucrat o perioadă la stat, însă a întâmpinat numeroase piedici, fapt pentru care și-a deschis un cabinet privat de oncologie. Cum numărul pacienților care treceau pragul unității medicale creștea pe zi ce trece, medicul Șerban Negru, alături de câțiva colegi, a început un proiect pe cât de ambițios, pe atât de lăudabil – ridicarea unui spital de oncologie, în care pacienții să fie tratați gratuit. Și a reușit în trei ani, cu sprijinul comunității. Lansat în 2009, Centrul OncoHelp din Timișoara este primul spital de oncologie din vestul țării unde pacienții beneficiază de condiții asemănătoare mediului privat, dar nu plătesc serviciile medicale din propriul buzunar. Investiția depășește cinci milioane de euro, iar centrul a devenit unul dintre cele mai performante spitale de oncologie din vestul țării.

Cum trebuie să fie un bun manager, din punctul dvs. de vedere?

Cineva spunea odată că un manager valorează cât suma valorii oamenilor pe care îi conduce și mi s-a părut foarte corectă afirmația. Cel mai important lucru este, probabil, să poți identifica oamenii de valoare și, mai ales, să știi să ți-i apropii, să le oferi condițiile necesare pentru ca fiecare să poată progresa profesional.

Un bun manager este, în același timp, un bun strateg și un excelent tactician. Pe de o parte, trebuie să aibă viziune, iar pe de altă parte, să poată organiza eficient activitățile zilnice. De asemenea, trebuie să poată ierarhiza corect urgențele și să știe să riște calculat. Înainte de toate însă, trebuie să rămână aproape de cei din echipa lui.

Centrul OncoHelp s-a dezvoltat rapid, într-un timp foarte scurt. Câte paturi aveți în prezent?

În fiecare an am crescut ca număr de pacienți, ca număr de medici și personal auxiliar, dar și ca număr de paturi, servicii oferite și, desigur, ca cifră de afaceri. În 2009 am început ca un spital cu 32 de paturi și o singură secție – cea de oncologie. Astăzi, avem 160 de paturi și o serie de secții noi – hematologie, radioterapie, îngrijiri paliative, imagistică, compartiment de gastroenterologie.

Avem aproximativ 1.300 de internări în fiecare lună, atât în sistem de spitalizare continuă, cât și de zi. Recent, am depășit cifra de 100 de angajați și sunt foarte bucuros să vă spun că aproape săptămânal apare un nou membru în echipă.

Am observat că nu oferiți doar servicii medicale gratuite, ci și de calitate. Personalul este foarte amabil, condițiile sunt deosebite, iar medicii sunt foarte pregătiți. Cum reușiți să gestionați toate acestea, în condițiile în care zilnic consultați zeci de pacienți?

Nu este ușor și sunt sigur că sunt multe lucruri care pot fi îmbunătățite, deși ați prezentat atât de elogios spitalul nostru. Ceea ce încep să simt, din fericire, este că pot să deleg tot mai multe responsabilități unor colegi, cu siguranța că problema delegată va fi bine gestionată și dusă la bun sfârșit. Iar acesta este un sentiment extrem de confortabil pentru mine.

Ați declarat anul trecut că acest centru pe care îl conduceți este doar un sfert din ceea ce credeți dvs. că ar trebui să fie. Cum ar trebui să fie și în cât timp credeți că va ajunge la adevărata sa capacitate?

Ceea ce îmi doresc este ca într-un interval de aproximativ cinci ani să ne dublăm numărul de paturi în zona de staționar, să lărgim laboratorul de radioterapie cu încă 2-3 acceleratoare liniare, cu brahiterapie și alte proceduri necesare acestui laborator, să construim un ambulator nou și să dotăm departamentul de imagistică cu echipamente de înaltă performanță – PET-CT, RMN, scintigrafie. Într-un final, în 2020, sper să putem spune că am realizat pentru comunitatea locală un spital multidisciplinar de oncologie, performant, care să se ridice la standardele unui spital european de profil.

Recent, ați inaugurat un compartiment de radioterapie. Despre ce investiție vorbim și câți pacienți pot beneficia de radioterapie în această secție?

Investiția a fost de circa trei milioane de euro și a presupus construirea unui bunker special și a spațiilor anexe, precum și achiziționarea aparaturii specifice. Am cumpărat un accelerator liniar nou cu tehnologie RapidArc. Această tehnologie de iradiere dinamică reprezintă la ora actuală cel mai înalt standard în radioterapie, de aceea pot spune că avem o infrastructură cel puțin la fel de performantă, dacă nu mai performantă, ca majoritatea centrelor de radioterapie din Europa.

Este extraordinar că acum putem să le oferim radioterapie în cadrul clinicii, pentru că astfel tratamentul lor va fi unul complet și îi putem urmări mult mai bine. Estimăm că vom putea trata aproximativ 1.000 de pacienți în fiecare an.

Care sunt în prezent cele mai mari provocări pentru unitatea medicală pe care o conduceți?

Probabil, cea mai mare problemă a noastră este această creștere continuă care pune permanent presiune pe organizare. În viziunea mea există trei elemente care trebuie să se armonizeze într-o unitate medicală – numărul de pacienți, infrastructura și personalul medical. Oricare dintre aceste trei elemente, dacă va crește exagerat comparativ cu celelalte, determină un dezechilibru periculos. Experiența ultimilor zece ani mi-a arătat că adresabilitatea în continuă creștere trebuie să fie permanent contrabalansată de o creștere armonioasă a infrastructurii și a personalului din spital, fapt care este greu de realizat. Nu de puține ori, s-a întâmplat să fim în situația de a nu avea suficient spațiu sau personal calificat. Permanent angajăm noi colegi, care trebuie să se integreze tot mai rapid într-un mediu tot mai solicitant și mai alert.

O altă mare provocare o reprezintă impredictibilitatea sistemului sanitar din România. E greu să faci planuri de investiții sau împrumuturi bancare, este dificil chiar să convingi colegii din sistemul de stat să ți se alăture atunci când tu însuți nu ai convingerea că ai un teren solid sub picioare. Marile investiții în serviciile de sănătate lipsesc azi din acest motiv. Priviți sistemul hotelier și comparați-l cu cel sanitar. Veți vedea că numărul hotelurilor din România care pot fi comparate cu cele din Occident este cu mult peste numărul spitalelor despre care putem spune același lucru.

Care ar trebui să fie top trei priorități ale ministrului Sănătății, din punctul dvs. de vedere?

Problemele sistemului sanitar din România sunt multe, diverse, profunde și există de mult timp. Știu prea puțin despre problemele din alte domenii, de aceea mă voi rezuma la lucrurile care trebuie făcute cu prioritate în oncologie, un domeniu în care sunt implicat. În primul rând, cred că ar trebui stimulată formarea de noi specialiști. Ne confruntăm cu o criză de oncologi medicali, dar avem și un deficit și mai mare de medici radioterapeuți și de fizicieni competenți în radioterapie. A apărut programul de radioterapie anul acesta, o inițiativă lăudabilă, dar este posibil ca în doi-trei ani să ajungem în situația paradoxală ca infrastructura, actualmente total insuficientă, să se amelioreze sensibil și să nu avem personal calificat care să utilizeze aceste aparate. Avem nevoie de cel puțin 50 de acceleratoare noi în România, pentru a ne apropia de standardele europene, aparate care au nevoie de 200 de medici radioterapeuți și de 150-200 de fizicieni specializați în acest sens. Poți să construiești un laborator de radioterapie în doi ani, dar ai nevoie de minimum patru-cinci ani pentru a forma personalul aferent.

O altă direcție eficientă ar fi susținerea efectuării cercetării clinice în oncologie. Studiile clinice de faza a I și a III-a sunt o resursă prea puțin exploatată la noi în țară. De obicei, ele compară dacă un tratament experimental aduce beneficii suplimentare față de cel mai bun tratament existent, tratament pe care îl primesc toți bolnavii. Studiile clinice aduc beneficii pacienților, care primesc gratuit cel mai bun tratament. Mai mult, o parte dintre acești pacienți au în acest fel acces la un tratament inovator cu eficiență suplimentară. Statul câștigă și el, fiindcă tratamentele bolnavilor înrolați în studii sunt suportate de sponsor și, astfel, bugetul este degrevat de aceste costuri. De asemenea, medicii au șansa să fie remunerați suplimentar în cadrul acestor studii și pot fi astfel convinși să rămână în țară. Este o situație rară în care toată lumea are de câștigat. Din nefericire, există o birocrație care frânează inițierea studiilor clinice în România, o legislație care împiedică tinerii specialiști să facă astfel de studii și o inerție în conducerea spitalelor de stat, care blochează și ele, uneori, acest proces.

Astăzi, avem 160 de paturi și o serie de secții noi – hematologie, radioterapie, îngrijiri paliative, imagistică, compartiment de gastroenterologie.

Cineva spunea odată că un manager valorează cât suma valorii oamenilor pe care îi conduce și mi s-a părut foarte corectă afirmația. Cel mai important lucru este, probabil, să poți identifica oamenii de valoare și, mai ales, să știi să ți-i apropii, să le oferi condițiile necesare pentru ca fiecare să poată progresa profesional.

Un bun manager este, în același timp, un bun strateg și un excelent tactician. Pe de o parte, trebuie să aibă viziune, iar pe de altă parte, să poată organiza eficient activitățile zilnice.

Ar trebui stimulată formarea de noi specialiști. Ne confruntăm cu o criză de oncologi medicali, dar avem și un deficit și mai mare de medici radioterapeuți și de fizicieni competenți în radioterapie.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: