Politici de Sanatate

Medicul trebuie să ofere pacientului său ceea ce trebuie, nu ceea ce pacientul își dorește

08 iunie
07:00 2015
Medicul trebuie să ofere pacientului său ceea ce trebuie, nu ceea ce pacientul își dorește

Interviu realizat cu dr. Gheorghe Borcean, președinte al Colegiului Medicilor din România (CMR)

Auzim des că relația dintre medic și pacient nu mai este ce a fost odată. Și asta pentru că, în timp, încrederea și respectul față de halatul alb s-au degradat considerabil. Cine este de vină pentru această situație nu putem spune cu exactitate. Cert este că încrederea reprezintă temelia pe care se dezvoltă relația dintre medic și pacient, fiind extrem de importantă în reușita terapeutică. Cum poate fi această încredere restabilită? Printr-un efort venit din partea ambelor părți, precum și printr-un compartament uman, cald și constant al corpului medical față de pacienți.

Ați fost ales președinte cu un singur vot împotrivă. Cum anume ați reușit să vă convingeți colegii că dvs. sunteți cel mai bun candidat?

Votul acela a fost al meu. Nu a fost nevoie să fac o muncă de convingere. Se vorbea de ceva timp de realizarea unor alegeri, colegii s-au orientat către persoanele din Consiliul Național, iar eu, prin vechimea și poziția pe care o ocupam, eram, să zicem, cel mai îndreptățit să ocup această funcție. Mai mult decât atât, președintele dinaintea mea și membrii Biroului Executiv au vorbit în cadrul Consiliului Național în favoarea mea.

Practic, experiența și implicarea dvs. în activitățile Colegiului au contat în numirea dvs.?

Cred că a cântărit destul de mult și discursul meu, care vorbește despre promovarea valorilor profesiei medicale, nu neapărat ale intereselor medicilor, ci ale intereselor profesiei, pentru că acestea nu sunt întotdeauna egale cu cele ale medicilor. Profesia este veșnică, iar profesioniștii care o practică sunt trecători.

Referitor la profesie, încrederea pacientului român în medici a scăzut foarte mult în ultimii ani. Cum poate fi ea restabilită?

Încrederea este o instituție socială. Cum ai putea trăi într-o societate fără încredere, ce ai face dacă nu ai avea încredere în bancher, în învățător, în preot? În prezent, se încearcă o branduire generală, iar profesia de medic nu poate fi branduită, nu intră în regulile consumerismului. Profesia medicală se bazează pe încredere, la fel ca relația dintre medic și pacient. Această încredere a fost și va fi mereu fundația relației medic – pacient și ea trebuie reconstruită. Modul în care vom reuși acest lucru necesită timp, nu este o chestiune care poate fi rezolvată de azi pe mâine. Trebuie ca noi să reușim să ne convingem pacienții că pot avea încredere în noi, prin comportamentul nostru constant, prin grijă, profesionalism și calitatea noastră umană.

Deci depinde de fiecare medic?

De fiecare și de noi toți.

Ați declarat recent că în străinătate medicii practică o “medicină umană”. La ce anume v-ați referit?

În urmă cu vreo zece ani, am introdus cu dificultate în Codul deontologic al profesiei medicale din România o prevedere care spune că medicul trebuie să se poarte cu pacientul său ca și cu un frate de-al său, pe care trebuie să-l servească. Așa este descrisă relația de umanitate, care vine din profunzimea profesiei medicale, de apropiere și fraternitate între medic și pacient. Modul în care te porți cu pacientul de când acesta îți intră pe ușă trebuie să fie uman, cald și constant, nu neapărat tehnic și profesional.

Ce îi împiedică pe medicii români să practice acest tip de medicină?

Nu aș putea spune că îi împiedică ceva anume, ci mai degrabă că societatea, de-a lungul anilor, a cerut altceva. S-a cerut o relație de tip consumerist, autonom, adică pacientul să dorească ceva anume și medicul să fie obligat să ofere acel ceva. Iar medicul trebuie să ofere pacientului său ceea ce trebuie, lucrul acela de care pacientul are nevoie.

Considerați că este nevoie de o reconfigurare a profesiei medicale, de anumite aspecte-cheie care ar trebui reformate?

Nu cred că profesia medicală ar trebui reformată, ci consider că sistemul sanitar este cel care trebuie reformat. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cel mai puțin performante din Europa, în ciuda faptului că vorbim despre o țară europeană, cu pretenții. Corpul profesional este un segment din sistemul sanitar și nu poate fi altfel decât restul sistemului. Un sistem care este subfinanțat, prost condiționat și prost văzut nu are o mare importanță în interiorul societății, iar din această cauză, corpul profesional, printre altele, are de suferit. Astfel, înainte de toate este nevoie ca sistemul să fie complet reformat și apoi partea medicală, în interiorul sistemului.

Spuneați că pe acest mandat scurt de câteva luni nu vă puteți angaja în proiecte grandioase. Dacă în urma alegerilor din decembrie veți rămâne în această funcție, care sunt principalele trei proiecte pe care doriți să le implementați?

În interiorul profesiei medicale sunt doi poli – interesul academic și medicina de familie, care reprezintă aproape un sfert din totalul celor 45.000 de medici din România și care sunt cel mai bine structurați și mai determinați în a-și apăra interesele atât din punct de vedere profesional, cât și social și material. Unul dintre proiectele mele este acela de a uni aceste două extremități ale profesiei, astfel încât profesia să apară în societate ca un întreg, atât când vine vorba de cantitate, cât și de calitate.

De asemenea, doresc să lansez o dezbatere comună cu administratorul sistemului, pentru a-l determina să recunoască valoarea corpului medical din interiorul sistemului sanitar. Altfel spus, omul politic aflat pe scaunul de ministru trebuie să ducă mai departe interesele partidului, însă trebuie să realizeze că medicina nu poate fi dusă mai departe decât prin medici și că nu poate exista un progres al sistemului medical fără ca interesele și respectul profesiei să fie recunoscute.

Un al treilea proiect vizează realizarea unei legături clare între mediul social și cel profesional, pentru a afla ce dorește populația de la medic. Nimeni nu a întrebat vreodată societatea românească ce anume își dorește de la sistemul medical și de la medici. De-a lungul anilor, au condus Ministerul și Colegiul oameni care au crezut că ceea ce spun ei este și ceea ce populația își dorește. Oamenii vor trebui întrebați și rugați să spună ce vor să primească și cât sunt dispuși să cheltuiască pentru sănătatea lor, într-o dezbatere publică și civilizată.

Credeți că reforma sanitară este pe drumul cel bun?

Noi reformăm sistemul sanitar de vreo 25 de ani, timp în care au trecut pe la cârma Ministerului Sănătății peste 20 de miniștri. Fiecare dintre aceștia a dorit să reformeze sistemul sanitar și să se implice inclusiv în gestionarea profesiei medicale. Una este sistemul sanitar și alta sunt corpul profesional și politica profesiei medicale, iar eu sunt dator să spun că instituția noastră este aceea care rezistă și care opune rezistență tuturor imixtiunilor pe care le face administratorul sistemului în gestiunea profesiei medicale. Sistemul sanitar vorbește pentru toți cetățenii României, iar noi, corpul medical, dorim să păstrăm valorile profesiei noastre – umanismul, liberalismul, abnegația, iubirea de oameni – pentru binele aproapelui nostru.

Nu cred că profesia medicală ar trebui reformată, ci consider că sistemul sanitar este cel care trebuie reformat. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cel mai puțin performante din Europa, în ciuda faptului că vorbim despre o țară europeană, cu pretenții.

 S-a cerut o relație de tip consumerist, autonom, adică pacientul să dorească ceva anume și medicul să fie obligat să ofere acel ceva.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: