Cel de-al IV-lea congres cu participare internațională al medicilor de familie din Republica Moldova, care a avut loc în perioada 16-17 mai la Chișinău, a întrunit peste 400 de specialiști din Moldova, România, Estonia, Rusia, Elveția ș.a. manifestarea a fost organizată de Catedra de Medicină de Familie a Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și cu Asociația Medicilor de Familie din Republica Moldova, în contextul a două evenimente semnificative pentru medicina de familie – 40 de ani de la declarația din Almatî și 20 de ani de la instituirea medicinii de familie în Republica Moldova. Autori: Inga Pasecinic și Valentina Grigore
Ministrul sănătății, muncii și protecției sociale, Svetlana Cebotari, a menționat că medicina de familie este baza piramidei sistemului medical, este asistența de prim contact, care poate rezolva și majoritatea nevoilor medicale uzuale ale cetățenilor. Cu toate că pe parcursul ultimelor decenii s-au întreprins un șir de măsuri în scopul eficientizării activității și îmbunătățirii calității serviciilor de asistență medicală primară prestată populației, mai există provocări și dificultăți. „Sunt necesare eforturi comune pentru a aduce schimbare în asistența medicală primară și a crea condiții atractive pentru medicii de familie, inclusiv pentru tinerii specialiști. Dezvoltarea asistenței medicale primare ar permite o mai bună sănătate a populaţiei, o rezolvare mai promptă a nevoilor medicale uzuale, ar produce reale economii în sistem. Experienţa europeană a arătat că acolo unde medicina de familie este bine dezvoltată, sănătatea populaţiei este mai bună şi costurile sunt mai mici”, a declarat Svetlana Cebotari.
Ghenadie Curocichin, președintele Societății Medicilor de Familie din Republica Moldova, a subliniat că medicina de familie şi-a câştigat în ultimele decenii o identitate curiculară care a permis dezvoltarea profesională a practicienilor ei. În prezent, se depun eforturi majore pentru a instrui specialiști în medicina de familie abili și capabili să privească în dinamică orice problemă de sănătate din punct de vedere biomedical, psihomedical și sociologic. „Reapariția medicinii de familie ca specialitate de sine stătătoare nu este numai utilă, ci și obligatorie, deoarece numai ea poate rezolva problemele pe care le-a creat organismul uman, iar asistența medicală a devenit mult prea complicată și mult prea costisitoare pentru pacient. Medicii de familie sunt singurii specialiști pregătiți să îngrijească pacienți de toate vârstele. Ei sunt soluția ideală pentru orice sistem de sănătate eficient”, a afirmat prof. Curocichin.
Asistența medicală integrată
Prof. univ. dr. Grigore Bivol, președinte de onoare al Societății Medicilor de Familie din Republica Moldova, a menționat că au fost procese complicate de adaptare şi modernizare, ce au inclus şi includ şi dezvoltarea abilităţilor manageriale care să permită funcţionarea centrelor de sănătate. „Medicina de familie implică disponibilitate, responsabilitate, pregătire profesională, dăruire. Dar implică, pe de altă parte, şi posibilitatea de a ne practica profesia în condiţii normale”. De asemenea, specialistul a atras atenția asupra importanței integrării serviciilor de asistență medicală la nivel comunitar. „Un aspect esenţial al îngrijirii pacienţilor este reprezentat de o asistenţă medicală integrată. Medicina de familie poate asigura inclusiv îngrijiri integrate pacienţilor, fiind specialitatea care face sinteza diagnostică şi terapeutică a bolnavilor. Medicul de familie este «coordonatorul de caz» al sănătăţii individului abordat în integralitatea sa”, a afirmat prof. Grigore Bivol.
Managementul bolilor cronice
Prof. Manfred Zahorka, Swiss Tropical and Public Health Institute, a menționat că managementul bolii cronice a fost o preocupare politică importantă în SUA, în Europa şi în alte ţări avansate. Îngrijirea integrată în managementul bolilor cronice îmbunătăţeşte coordonarea dintre profesii şi instituţii, îmbunătăţeşte accesul la informaţie continuă şi la datele rezultatelor clinice, sporeşte cunoştinţele pacientului şi conştientizarea legată de afecţiunile lui cronice. „O populaţie îmbătrânită, în continuă creştere, schimbă povara bolii într-o societate. Creşterea prevalenţei bolilor cronice modifică, la rândul ei, nevoile de îngrijiri de sănătate. Bolile cronice implică modele complexe de îngrijire, necesitatea promovării sănătăţii şi prevenţia bolii într-o manieră integrată. Resursele sunt mai eficient utilizate dacă pacientul devine pivotul în jurul căruia se organizează îngrijirile medicale”, a subliniat Manfred Zahorka. În cadrul forumului, au fost abordate problemele actuale în practica medicului de familie, rolul și funcțiile acestuia, tehnologiile contemporane, practica bazată pe dovezi în medicina de familie, problemele pe care le întâmpină medicii de familie, dar și orientarea serviciilor comunitare de sănătate spre servicii integrate în Asistența Medicală Primară. Printre subiectele-cheie elucidate în lucrările congresului, s-au regăsit alinierea sistemului de asistență medicală primară la modelul european, creșterea calității serviciilor medicale, sporirea rolului medicului de familie și a încrederii pacientului în acesta etc. În cadrul unor sesiuni paralele, s-a discutat despre fortificarea capacităților și competenţelor medicilor de familie, creşterea calității serviciilor medicale acordate și a satisfacției pacienților, precum și despre soluționarea diferitelor cazuri complicate întâlnite zilnic în activitate. În prezent, în Republica Moldova activează peste 1.700 de medici de familie, care lucrează în 280 de instituţii medicale primare şi care deservesc, anual, aproximativ 10 milioane de pacienţi.
