În primele luni când s-a instituit starea de urgență și apoi starea de alertă, accesul pacienților la medic a scăzut dramatic. „Pacienții evitau să vină la spital din teama de a nu se infecta cu SARS-Cov-2, mai ales că pe canalele media se vehicula ideea că infectările cele mai multe se produceau în spitale”, atrage atenția conf. dr. Horia Bumbea, președintele Comisiei de Hematologie din Ministerul Sănătății.
Pandemia de COVID-19 a dus la subdiagnosticarea multor cazuri de cancer, la nivel global. Care este situația în cazul pacienților cu afecțiuni hemato-oncologice din România?
Țin minte că în perioada stării de urgență am fost solicitați pentru transferul unui pacient tânăr ajuns la un spital din provincie cu suspiciunea de leucemie acută, din păcate în formă avansată, după ce acesta a evitat să meargă la spital la primele simptome, de frica infecției COVID-19. Din păcate, starea pacientului s-a agravat rapid și nu a mai putut fi transportat. Dacă un pacient cu o formă acută de boală hematologică nu se adresează cât mai repede unui serviciu medical, consecințele pot fi extrem de severe, chiar fatale. Dar și pacienții cu boli cronice pot avea consecințe ale accesului tardiv la serviciul medical, deoarece boala se poate agrava, în unele situații capătă rezistență sau se pierde răspunsul. Pot să spun că ne-am confruntat cu problema asigurării accesului pacienților noștri la serviciile medicale pe perioada pandemiei și am avut la Spitalul Universitar un acces separat al pacienților hematooncologici la spitalizare de zi, cu respectarea normelor de triaj epidemiologic și testări conform recomandărilor. Am preluat și pacienții care nu mai puteau fi îngrijiți la Spitalul Colentina, și Spitalul Colțea și Institutul Fundeni au preluat pacienții, astfel încât consider că din punct de vedere organizatoric în București s-a asigurat accesul pacienților la serviciile medicale necesare, în condițiile epidemiologice de la acel moment. Am observat însă că, în ceea ce privește pacienții nou-diagnosticați, aceștia au prezentat într-un număr mai mare forme mai avansate de boală, semn că s-au prezentat mai târziu la medic.
Multe dintre afecțiunile hemato-oncologice beneficiază de tratamente inovatoare, acestea fiind disponibile chiar și în România. Însă pentru a putea fi administrate, este nevoie de analize specifice. Cum putem dezvolta rețeaua de laboratoare de specialitate?
Sigur că tratamentul, chiar foarte eficace, trebuie administrat pacientului potrivit. În bolile hematologice se observă din ce în ce mai mult ceea ce numim medicină personalizată. Astfel, există terapii țintite, care sunt eficace pe anumite modificări genetice sau pe anumiți receptori celulari. În aceste cazuri, diagnosticul trebuie să cuprindă identificarea acestor ținte sau a profilului genetic specific pentru terapia respectivă. O serie întreagă de analize absolut necesare diagnosticului corect și complet al bolii hematologice se efectuează cu sprijinul companiilor farmaceutice, atât în laboratoare din rețeaua de sănătate publică, cât și în laboratoare private, deoarece resursa umană înalt specializată este limitată. Cred că este nevoie de dezvoltarea unor centre de diagnostic de înaltă performanță în marile centre universitare, care să fie finanțate pentru atragerea de resursă umană înalt specializată și de echipamentele necesare.
Din punct de vedere legislativ, ce se poate face pentru ca pacienții cu afecțiuni hemato-oncologice să aibă acces la teste avansate de diagnostic și la terapiile inovatoare?
Posibilitatea unităților publice de a susține aceste teste este limitată și datorită modului de finanțare, care nu motivează în niciun fel unitatea medicală pentru a efectua aceste teste, care nu sunt cuprinse nici în decontarea cazului rezolvat și, eventual, dacă este decontat, se decontează doar materialele consumate, reactivii. În prezent, în subprogramul de diagnostic și monitorizare a leucemiilor acute prin imunofenotipare, citogenetică și biologie moleculară, decontarea serviciilor se realizează strict pe materialele consumate, fără să fie în niciun fel motivată unitatea sanitară să angajeze personal pentru efectuarea acestor analize, indiferent de numărul de teste efectuate.
Trebuie să considerăm acest domeniu ca fiind unul extrem de important în strategia de dezvoltare a sistemului medical, pentru că testele de înaltă performanță necesită finanțarea echipamentelor necesare, inclusiv mentenanța, dar și finanțarea manoperei, astfel încât specialiștii din acest domeniu de înaltă performanță să fie motivați să lucreze în aceste laboratoare și unitatea medicală să investească în dezvoltarea acestor laboratoare.
de Valentina Grigore
