Politici de Sanatate

Masterclass Școala Pacienților Implicarea pacienților. oportunități de comunicare autoritățile și profesioniștii, în dialog cu asociațiile de pacienți

24 mai
15:29 2019
Masterclass Școala Pacienților Implicarea pacienților. oportunități de comunicare autoritățile și profesioniștii, în dialog cu asociațiile de pacienți

Care sunt dedesubturile contractelor cost-volum?

Cum ajunge un medicament inovator să fie decontat? Câte medicamente sunt pe lista de așteptare?

De ce în România pacienții nu au acces la medicamente la fel de repede ca în alte țări europene?

 

Sunt doar câteva dintre întrebările la care reprezentanții autorităților din Sănătate și medicii au răspuns în cadrul celei de-a 5-a ediții a Masterclass Școala Pacienților. Organizat în 28 și 29 martie, la sediul CNAS, de revista Politici de Sănătate, evenimentul a dat ocazia reprezentanților a peste 35 de asociații de pacienți din București și din țară să se informeze „direct de la sursă” și să primească răspunsuri la multe întrebări privind îngrijirile de sănătate și accesul la medicamente.

 

Bugetul în anul 2019 înregistrează o creștere de 16% față de cel din anul 2018, an în care 1.450.000 de bolnavi au beneficiat de tratamente în cele 14 programe naționale cu cele 10 subprograme. „Ponderea cea mai mare o reprezintă bolile oncologice și diabetul –15% din bugetul total al Fondului Național de Asigurări de Sănătate –patologii care vor beneficia de o suplimentare a sumelor. În 2019, prin Programul Național de Oncologie vor fi tratați cu 30% mai mulți pacienți față de 2018, datorită creșterii finanțării. În programul de diabet zaharat, vor fi cu 15% mai mulți pacienți tratați, respectiv 1.350.000, cu precizarea că suma cuprinde și valorile noilor dispozitive (pompe) introduse în anul 2018”, a declarat Adriana Cotel, președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

 

Accesul la noi terapii

„Din 2014 și până în prezent, în România s-a înregistrat un progres în accesul la medicamente orfane, respectiv accesul necondiționat la 47 de medicamente pentru boli rare. Problema rezidă în faptul că în UE au fost autorizate peste 140 de medicamente orfane. Ministerul Sănătății din România, în colaborare cu Comitetul Național pentru Boli Rare, este în curs de realizare a evidenței bolnavilor cu boli rare la nivel național și a tratamentului adecvat în bolile de care suferă, urmărindu-se dacă medicamentele respective sunt autorizate în România”, a anunțat Marius Șișu, președinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale (ANMDM).

În cursul anului 2018, au fost introduse 39 de molecule, însă acestea nu au ajuns la compensare. „Dacă nu găsim resurse, astfel încât să existe o predictibilitate atunci când se ia o decizie de aprobare, atunci probabil că va exploda clawback-ul. Și aici, într-o primă etapă, la creșterea sumelor alocate rambursării medicamentelor trebuie luată în considerare inflația. Încercăm să găsim un mecanism prin care să reușim această corelare, chiar dacă nu imediată, dar în termen rezonabil să aibă și suportul financiar asigurat, ca să stabilizăm problema clawback-ului. Fondul de Investiții a crescut cu 91% în acest an, deci foarte probabil să avem de-a face și cu un salt destul de consistent în dotările instituțiilor”, a declarat dr. Attila Laszlo, președinte Comisia pentru sănătate, Senat.

ANMDM a terminat de evaluat alte 10 dosare de medicamente, care vor putea intra condiționat sau necondiționat pe listele de medicamente compensate și gratuite. „Este vorba de anumite medicamente orfane, de medicamente pentru tratamentul infecției cu virusul HIV, pentru pacienții cu limfom folicular, pacienții cu hemofilie B, cei cu carcinom hepato-celular, cu diabet zaharat, cu mielom multiplu și virus hepatitic C”, a explicat Felicia Ciulu Costinescu, șef departament Evaluarea Tehnologiilor Medicale, ANMDM.

În ceea ce privește problemele în accesarea dispozitivelor alocate prin Programul național de diabet, Mihaela Ion, medic-șef CNAS, a explicat că sumele pentru serviciile și dispozitivele dedicate diabeticilor se alocă de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate în urma solicitărilor caselor județene, care au centrele metodologice, însă achiziția depinde de unitatea sanitară respectivă. „Fondurile, inclusiv pentru anul acesta, au fost alocate. În ceea ce privește serviciile de radioterapie, bugetul a fost publicat în 15 martie. Pentru trimestrul 2 din 2019, am alocat Caselor sumele pe care ni le-au cerut, iar acestea își fundamentează cererile pe solicitările furnizorilor de radioterapie. Alocarea sumelor înseamnă că toți pacienții care, teoretic, sunt pe listele de așteptare vor putea beneficia, în trimestrul 2, de servicii de radioterapie decontate de Casa de Sănătate”, a afirmat specialistul.

Ca în fiecare an de Masterclass Școala Pacienților, ediția a 5-a a dat ocazia reprezentanților autorităților să cunoască mai îndeaproape problemele cu care se confruntă asociațiile de pacienți. „Am ascultat cu mare atenție fiecare asociație prezentă la Masterclass Școala Pacienților și consider că trebuie să găsim pârghii de rezolvare a acestor probleme, deoarece, după cum știți, Sănătății i s-au alocat mai mulți bani în acest an –aproape șase miliarde de lei. Invitația mea este deschisă: vă așteptăm la Comisie ori de câte ori este o problemă. Nu există culoare politică, există doar probleme de sănătate pe care trebuie să le rezolvăm prin modificări legislative”, a afirmat farm. Carmen Holban, Comisia pentru sănătate și familie, Camera Deputaților.

Au mai răspuns întrebărilor participanților alți 5 directori ai CNAS: Oana Mocanu (Direcția Farmaceutică Claw back- Cost Volum), Valentina Diaconu (Direcţia Reglementări şi Norme de Contractare), Liliana Mihai (Direcţia Juridic şi Contencios Administrativ), Mihaela Iosif (Direcția Programe Curative) și Daniel Osmanovici (Serviciul Relaţii cu Asiguraţii, Presă şi purtător de cuvânt).

 

Aspecte medicale

  • Dr. Mircea Lupușoru, manager Spitalul Clinic Colțea:„La Spitalul Clinic Colțea avem secție de radioterapie-spitalizare continuă și spitalizare de zi. Nu există listă de așteptare pentru radioterapie, în maximum 4-5 zile pacienții au acces la servicii specializate. Având spitalizare continuă, putem primi pacienți din toată țara. Recent, a fost achiziționat un aparat de un milion de euro cu care putem oferi IMRT (radioterapie cu intensitate modulată cu fascicule de tratament fixe, în care modularea intensității fasciculului de iradiere se face prin modificarea poziției lamelelor colimatorului MLC (collimator multilamelar) și VMAT (arcterapie modulată volumetric – tehnică rotațională de radioterapie cu intensitate modulată unde sursa de iradiere se rotește în jurul pacientului) similare celor din privat”.

 

  • Dr. Alin Nicolescu, secretar general, Societatea Română de Dermatologie:„Psoriazisul este o boală cronică imunologică cu dublu impact: medical și emoțional (social). Sunt două vârfuri în dezvoltarea psoriazisului: 20-30 de ani și 50-60 de ani. În cazul femeii aflate la vârsta fertilă, se pune problema că trebuie să schimbăm gândirea în sensul aplicării unui tratament predictiv și personalizat, iar când este posibil, și pe baza markerilor care să ne arate cât de eficient este tratamentul. Vorbind de femeia fertilă, ajungem în situația când aceasta rămâne gravidă și dorește, ulterior, să alăpteze. Din 2018, avem o terapie biologică în al cărui rezumat al caracteristicilor nu mai este scris că nu se recomandă în sarcină și lactație”.

 

  • Prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președinte Societatea Română de Pneumologie: „Programul INSPIRO se adresează tuturor pacienților români diagnosticați cu astm bronșic sau bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) și are ca obiective principale creșterea nivelului de informare a pacienților și aparținătorilor acestora, cu privire la boala de care suferă, la tratamentul prescris și la managementul reacțiilor adverse care pot apărea în timpul tratamentului, dar și cu privire la utilizarea și administrarea corespunzătoare a medicației în totală concordanță cu modul prescris de către medic. Un studiu a arătat că 49% dintre pacienţi uită să îşi administreze medicaţia zilnic, 47% renunţă la medicaţie când se simt mai bine și 40% renunță la tratament din motive financiare”.

 

  • Dr. Armand Frăsineanu, medic primar neurolog, Spitalul Clinic Colentina:„Ce trebuie să știm despre tratamentul prescris persoanelor cu scleroză multiplă? Pacienții care încep tratamentul imunomodulator de la debutul bolii au prognostic mai bun pe termen lung. Cei care au avut un singur puseu (CIS-sd.clinic izolat) pot începe tratament cu: interferon beta 1a i.m., interferon beta 1b s.c., glatiramer acetat. Scleroza multiplă nu exclude posibilitatea de a avea copii. În cursul sarcinii, scade probabilitatea de a avea pusee. Medicamentele de tip interferon au fost aprobate în sarcină”.

 

  • Dr. Tudor Constantinescu, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”: „Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) este o patologie gravă, cu prognostic sever și evoluție către insuficiență cardiacă dreaptă și deces. Incidența este de 2,4-5/milion și prevalența: 15-50/milion. Vârsta medie de apariție a bolii este de 50 de ani, femeile suferind mai des decât bărbații (70%), același procent având o stare avansată a bolii la diagnosticare. Speranța de viață medie, fără tratament, este de 2,8 ani pentru HTAP idiopatică. Programul Național HTAP, care se derulează în 13 unități medicale din mai multe județe, are în vedere standardizarea diagnosticului, asigurarea tratamentului specific și creșterea supraviețuirii și a calității vieții”.

 

  • Conf. univ. dr. Laura Mazilu, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei”: „Călătoria pacientului oncologic ar trebui să înceapă devreme și să se deruleze numai împreună cu medicul oncolog. Tratamentul acestei boli presupune o echipă multidisciplinară (chirurgi, radioterapeuți, chimioterapeuți, imagisticieni, anatomo-patologi, personal specializat în îngrijiri paliative, dar și psihologi). Un astfel de diagnostic vizează întreaga familie a pacientului. Pacienții noștri au acces la o gamă largă de tratamente oncologice disponibile în toată lumea. În oncologie, în ultimii ani, am avut privilegiul să putem trata pacienții conform standardelor”.

 

  • Nona Chiriac, Novartis: „Accesul la medicamente inovative este un cadru foarte bine reglementat, care prevede anumite etape obligatorii, de la momentul obținerii autorizației de punere pe piață (APP) a medicamentului. Cele mai multe dintre medicamentele inovative obțin APP odată cu aprobarea Agenției Europene a Medicamentului, ca urmare, în România, aprobarea medicamentului începe prin aprobarea prețului de către Ministerul Sănătății. Ulterior, medicamentul trebuie să treacă prin procesul de Evaluare a Tehnologiilor Medicale (HTA) desfășurat de ANMDM. Din momentul în care medicamentul capătă o aprobare de principiu de rambursare, începe traseul rambursării efective. În urma procesului de HTA, există trei scenarii: medicamentul poate să nu fie considerat potrivit pentru rambursarea în România sau poate fi considerat potrivit pentru rambursare în două modalități: necondiționat sau condiționat”.

 

  • Dr. Nicoleta Calomfirescu, medic primar cardiolog: „Ne putem informa oricând, oriunde și oricum, însă aici apare o mare problemă: cum selectăm sursa de informare? De la produsele pe care le consumăm, la informațiile pe care le citim pe internet – unde ne uităm ca să fim siguri că informația oferită este verificată? De 24 de ani, Asociația HONCode, recunoscută de Consiliul Europei drept partener în promovarea informației de calitate pe internet, certifică informația disponibilă pe net prin impunerea unor principii pe care site-urile sau organismele ce oferă informații pacienților trebuie să le respecte. Pacienții informați corect medical vin în ajutorul medicului”.

 

  • Dr. Raluca Teleanu, membru fondator Neurocare: „Parteneriatul dintre Asociația Neurocare și Fundația Vodafone ne-a permis să implementăm o soluție de telemedicină și să finanțăm dotarea secției noastre cu aparatură de înaltă performanță, și am început să facem înregistrări electroencefalografice de noapte. Proiectul nu a însemnat doar aparatură, ci și posibilitatea de a școli oameni. Ulterior, am cumpărat un sistem EEG ambulator (holter EEG) prin programul Conecting for Good. Sunt copii care realmente nu suportă spitalizarea sau copii cu autism și epilepsie care nu tolerează să stea închiși într-o cameră o noapte, chiar și într-o secție care le este familiară, iar cu ajutorul aparaturii îi putem lăsa să plece acasă”.

 

  • Conf. dr. Carolina Negrei, profesor asociat Departamentul de toxicologie UMF „Carol Davila”: „Riscurile care pot apărea în legătură cu administrarea unui medicament pot fi interacțiuni nocive între medicament și un produs alimentar, băutură, supliment alimentar (inclusiv vitamine și produse din plante) sau alt medicament, posibilitatea lipsei efectului așteptat, posibilitatea ca medicamentul să provoace și alte probleme de sănătate. Modalități specifice de reducere a riscurilor și de obținere a tuturor beneficiilor unui medicament sunt: discutarea medicamentului cu medicul sau cu farmacistul, informarea cu privire la medicamentele utilizate, cu sau fără prescripție medicală, citirea etichetei/prospectului și respectarea instrucțiunilor, evitarea interacțiunilor medicamentoase și monitorizarea efectelor medicamentelor și efectelor altor produse utilizate”.

 

  • Dr. Otilia Țigănaș, medic de familie, Blogul Otiliei: „Mă strădui să le explic pacienților cum funcționează sănătatea, de la contracte-cadru, la trimiteri, rețete etc. Pe Blogul Otiliei încerc să descâlcesc drumul dintre medicul de spital, medicul specialist și finalul – trimiterea, medicamentul, conduita terapeutică etc: cine dă trimitere, cine prescrie rețete, câte trimiteri se pot da, cum și în ce condiții? Toate aceste necunoscute aduc extrem de multă anxietate în viața pacientului cronic”.

 

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: