
Dr. Ileana Hica conduce în prezent secţia Îngrijiri Paliative a Spitalului Polaris din Cluj-Napoca. A început tratamentul durerii la pacienţii cu neoplazii în 1984, ghidându-se după o directivă OMS ce prevedea magnitudinea fenomenului în lume şi recomandările sale privind necesitatea şi modul de tratament al durerii. Legislaţia restrictivă a medicamentelor opioide, lipsa ghidurilor de practică şi lipsa în sine a noţiunii de îngrijiri paliative, precum şi a specialiştilor în domeniu au constituit o provocare pentru acea perioadă. Lucrurile s-au schimbat odată cu apariţia Hospice Casa Speranţei din Braşov, care s-a preocupat activ de formarea medicală în acest nou domeniu, iar aprobarea legii stupefiantelor a contribuit indirect la ameliorarea stării pacientului oncologic.
Cât de important este managementul multidisciplinar în îngrijirea paliativă? Acesta este un concept „afirmat” de mulţi furnizori de îngrijri în România, însă este el cu adevărat implementat în ţara noastră?
Îngrijirea paliativă este, în esenţă, o activitate de echipă. Suferinţa pacientului nu este numai fizică, ci şi emoţională, socială şi spirituală. Să ne amintim de conceptul „durere totală”, enunţat de Twycross. O singură persoană nu poate răspunde tuturor acestor nevoi ale pacienţilor. Între suferinţa fizică, cel mai bine identificată de medicina alopată, şi suferinţa emoţională, socială şi spirituală există o strânsă interdependenţă. Serviciile medicale de tratament activ, spitalele de urgenţă nu sunt medii propice pentru îngrijirea paliativă. Echipa multidisciplinară restrânsă de îngrijire paliativă cuprinde cel puţin un medic specializat, asistentă medicală, psiholog, asistent social, consilier spiritual, nutriţionist, kinetoterapeut, la care, pe măsura nevoilor actuale ale pacientului, se adaugă specialişti din diverse domenii, care constituie echipa interdisciplinară: neurolog, psihiatru, gastroenterolog etc. Formarea acestor echipe multidisciplinare este dificilă în sistemul public de sănătate.
Cum vedeţi sistemul românesc, în comparaţie cu alte sisteme avansate de îngrijiri paliative? Ce ne lipseşte în acest domeniu?
Sistemul românesc de îngrijire paliativă s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. La fel ca în alte ţări, fiecare organizaţie are specificul ei, conform necesităţilor identificate şi posibilităţilor reale. Nu există o legislaţie unitară în ceea ce priveşte îngrijirile paliative. Inclusiv declararea unui pacient ca fiind deasupra resurselor de tratament cu intenţie curativă este dificilă, chiar şi în boala neoplazică, unde evoluţia pacienţilor este relativ previzibilă. Lipsa unui sistem de îngrijire paliativă adresat tuturor pacienţilor, nu numai celor cu neoplazii, a creat o dificultate de colaborare a medicilor din spitale cu specialiştii în îngrijiri paliative. Trebuie stabilit un consens naţional multidisciplinar, atât medical, cât şi administrativ, în beneficiul pacienţilor.
Cum ați descrie îngrijirea paliativă acordată în secţia pe care o conduceți?
Spitalul Polaris a fost conceput de la bun început ca un spital de recuperare, paliaţia fiind o formă de recuperare a calităţii vieţii. Avantajul acestui spital este posibilitatea reală a muncii în echipe multidisciplinare. Sub acelaşi acoperiş, la distanţă de câteva minute, pacientului i se pot asigura tratamentul medicamentos adecvat, îngrijirea de tip nursing de către personal medical cu pregătire de specialitate (îngrijiri paliative), consiliere psihologică, suportul nutriţional, spiritual, kinetoterapia la indicaţia medicilor specializaţi în reabilitare medicală şi, nu în ultimul rând, consulturile de specialitate — cardiologie, neurologie, psihiatrie, medicină internă, gastroenterologie, diabetologie. Pacienţii mobili, cu deficiențe motorii, pot face recuperare în baza de tratament a spitalului, iar pentru pacienţii care nu se pot deplasa, kinetoterapia se poate face în salon.
O altă caracteristică importantă a îngrijirii paliative acordată în Spitalul Polaris este aceea că nu se adresează exclusiv pacienţilor cu cancer în stadii terminale, ci şi pacienţilor cu necesar de îngrijire paliativă cu altă patologie: insuficienţe respiratorii cronice, insuficienţe cardiace severe, pacienţi cu patologie digestivă, pacienţi cu patologie neurologică în stadii avansate şi altele.
Se vorbeşte mult la nivel internaţional despre calitatea îngrijirilor şi siguranţa pacienţilor. Cum este organizată secția dvs., din această perspectivă?
Calitatea îngrijirii paliative în Spitalul Polaris Medical este asigurată prin respectarea procedurilor şi protocoalelor de lucru, stabilite de la debutul activităţii, prin revizuirea permanentă a acestora pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale şi a îngrijirilor acordate. Posibilităţile de monitorizare, de îngrijire, calitatea deosebită a serviciilor hoteliere, a mediului în care se desfăşoară munca sunt premise pentru o calitate deosebită a îngrijirii. Munca în echipă multidisciplinară oferă o garanţie a calităţii serviciilor, fiecare specialist contribuind la cel mai bun tratament acordat pacienţilor. De altfel, feedbackul oferit de pacienţii care au beneficiat până în prezent de îngrijiri paliative certifică faptul că efortul de a asigura servicii de bună calitate nu a fost în zadar.
Doriţi să transmiteţi un mesaj pacienţilor?
Cel mai important mesaj pentru pacienţii şi familiile lor este să se informeze cu privire la rolul şi la importanţa îngrijirilor paliative şi să solicite ajutorul specialiştilor din domeniu din primele faze ale bolii, pentru o eficienţă crescută în demersurile de ameliorare a calităţii vieţii. Dorim să ne implicăm mai mult în informarea pacienţilor privind rolul îngrijirilor paliative prin intermediul programului EduPolar, pentru care am rezervat platforma de comunicare polarismedical.ro. Pacientul poate găsi aici informaţii despre boală, despre tratament şi despre complicaţiile acesteia, astfel încât să poată fi implicat în toate deciziile privind managementul bolii sale.
Mini CV Dr. Ileana HICA
– A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca (1978);
– Coordonator al programului de îngrijire paliativă la domiciliu a bolnavilor în faze avansate de cancer în cadrul Fundaţiei pentru Îngrijirea Vârstnicului din Cluj-Napoca (1999-2000);
– Şef secţie ATI, Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuţă” din Cluj-Napoca (2002–2013)
– Martie 2015, angajat al Polaris Hospitality, ulterior al Spitalului de Recuperare și Tratament Polaris, șef secție Îngrijiri Paliative;
– Formator, coordonator de programe şi cursuri în domeniul îngrijirilor paliative;
– A participat la diferite stagii de specializare, workshopuri şi cursuri în domeniul paliaţiei din Ungaria, Austria, Spania, Suedia, Danemarca, Scoţia, Portugalia şi SUA.
Aura Caragioiu-Frățilă