Potrivit rapoartelor OMS despre cele mai importante zece cauze de deces la nivel global, Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) a provocat 3,23 milioane de victime în 2019. Peste 80% din acestea au avut loc în țările cu venituri mici și mijlocii (LMIC). BPOC provoacă simptome respiratorii persistente și progresive, inclusiv dificultăți de respirație, tuse și/sau producerea de spută, fiind rezultatul expunerii pe termen lung la gaze și particule nocive combinate cu factori individuali, inclusiv evenimente care influențează dezvoltarea plămânilor în copilărie și genetica. Expunerea în mediul înconjurător la fumul de țigară, poluarea aerului și pulberile, vaporii și substanțele chimice de la locul de muncă sunt factori de risc importanți pentru BPOC. Diagnosticul și tratamentul timpuriu, inclusiv sprijinul pentru renunțarea la fumat, sunt necesare pentru a încetini progresia simptomelor și a reduce exacerbările.
Standardul GOLD
În 1998 a avut loc lansarea programului Inițiativei Globale pentru Bronhopneumopatie obstructivă cronică (GOLD), unul dintre obiective fiind elaborarea unor recomandări privind managementul BPOC pe baza celor mai bune informații științifice disponibile. Astfel, primul raport Global Strategy for Diagnosis, Management and Prevention of COPD (Strategia globală pentru diagnosticul, managementul și prevenția BPOC) a fost publicat în
anul 2001. În 2006 și, ulterior, în 2011 a fost realizată o revizuire completă pe baza datelor publicate din studii. Experții GOLD sunt medici care promovează obiectivele GOLD la nivel național. Grupul se întrunește periodic pentru a comunica informații referitoare la programele de educație pentru sănătate, precum și la prevenția și tratamentul BPOC. Raportul GOLD este revizuit anual și utilizat la nivel mondial de profesioniștii din domeniul sănătății ca „document strategic” și instrument pentru implementarea unor programe de management eficiente bazate pe sistemele locale de sănătate. Modificarea majoră adusă de revizuirea din 2021 este adăugarea capitolului 7, care conține principalele puncte relevante referitoare la BPOC în contextul COVID-19, incluzând recomandări privind urmărirea pacienților de la distanță în perioadele cu restricții impuse de pandemie. În total, în raportul GOLD 2021 au fost adăugate 244 de referințe noi. Referitor la monitorizarea terapiei farmacologice, „sunt sugerate strategii de intensificare sau renunțare la o anumită terapie în funcție de datele disponibile despre eficacitate și siguranță. Răspunsul la trecerea într-o treaptă terapeutică superioară trebuie întotdeauna revizuit și trebuie luată în considerare renunțarea dacă se constată lipsa beneficiilor clinice și/sau apariția de reacții adverse. De asemenea, poate fi luată în considerare și renunțarea la anumite tratamente (trecerea într-o treaptă inferioară) dacă se constată ameliorarea unor simptome, fiind astfel nevoie de mai puțin tratament. Pacienții la care se ia în considerare modificarea tratamentului, în special trecerea la o treaptă terapeutică inferioară, trebuie să beneficieze de supraveghere medicală atentă. Este cunoscut faptul că intensificarea tratamentului nu a fost testată în mod sistematic; studiile privind renunțarea la anumite medicamente sunt, de asemenea, limitate și includ doar corticosteroizi inhalatori (CSI).
Cât privește tratamentul farmacologic inițial, medicamentele bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune administrate în situații de urgență trebuie prescrise tuturor pacienților pentru ameliorarea imediată a simptomelor”.
Exacerbările – risc major în BPOC
Ghidul GOLD definește o exacerbare BPOC ca o agravare acută a simptomelor respiratorii care necesită tratament suplimentar. Aceste exacerbări sunt clasificate pe baza tratamentului necesar astfel:
- Exacerbare ușoară, atunci când aceasta este tratată numai cu bronhodilatatoare cu acțiune scurtă.
- Exacerbare moderată, atunci când aceasta este tratată cu bronhodilatatoare cu acțiune scurtă plus antibiotice sau corticoterapie orală.
- Exacerbare severă, atunci când pacientul necesită spitalizarea sau o vizită la camera de urgență. Exacerbările severe pot fi, de asemenea, asociate și cu insuficiență respiratorie acută.
Exacerbările BPOC pot fi definite și pe baza simptomelor. Practic, cele trei simptome principale ale unei exacerbări sunt considerate a fi o creștere a dispneei, a volumului sputei și a purulenței acesteia. Exacerbările au impact asupra stării de sănătate, progresiei bolii, riscului de mortalitate și costurilor pentru sistemul de sănătate. Pentru că exacerbările ușoare și moderate din BPOC sunt doar parțial recunoscute, un număr substanțial de exacerbări nu sunt comunicate medicului. O singură exacerbare moderată a BPOC poate accelera progresia boli, dublează rata de declin a funcției pulmonare, crește riscul de spitalizare cu 21%, iar 1 din 5 pacienți mor la un an după prima exacerbare severă cu spitalizare. Majoritatea costurilor pentru BPOC sunt atribuite exacerbărilor.
Povara BPOC – redusă prin tratamente compensate
Un ghid al Societății Române de Pneumologie arată că principalele motive de nonaderență ale pacienților sunt lipsa educației medicale și motivele financiare. Pe lângă informare, pacienţii au nevoie şi de sprijin financiar din partea autorităţilor. Multitudinea simptomelor și semnelor corelate cu multiple comorbidități (cardiovasculare, diabet, osteoporoză, depresie, cancer pulmonar) fac ca BPOC să se configureze ca un sindrom, și nu ca o singură boală localizată. Tratamentele disponibile pentru BPOC sunt compensate doar în proporție de 50%, dar mulți pacienți cronici, care au și comorbidități, renunță la tratament (se atinge plafonul de prescriere pe rețeta compensată). Numărul mare de pacienți cu BPOC, costurile generate de exacerbări pentru sistemul de sănătate și economie, în general, impun o reanalizare a sistemului de compensare a tratamentelor pentru BPOC moderat/sever.
de Bogdan Guță
