
În ultimii ani, România a făcut progrese remarcabile în reducerea incidenței tuberculozei (TB), precum și în tratarea acestei afecțiuni, numărul cazurilor noi fiind redus cu 50%, de la 30.000 de cazuri depistate în 2002, la aproximativ 15.000, în 2014. De asemenea, rata de vindecare a pacienților diagnosticați cu TB a crescut la 85%. Cu toate acestea, țara noastră ocupă primele locuri în Europa la incidența tuberculozei, în România fiind depistate anual un sfert din toate cazurile din Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European. În aceste condiții, este nevoie de înlocuirea metodelor actuale de tratament pentru pacienţii diagnosticaţi cu TB şi tuberculoză multidrog rezistentă (TB MDR) de creșterea accesului la medicamente inovatoare și de o mai bună finanțare, se arată în raportul întocmit de The Economist Intelligence Unit, realizat cu susţinerea companiei Janssen.
“România are mijloacele necesare să lupte împotriva tuberculozei și ar putea implementa politici de sănătate eficiente în acest sen, însă nu o face. Deși progresul realizat în managementul afecțiunii este vizibil, nu este suficient. Incidența și mortalitatea acestei afecțiuni sunt de 2,5 ori mai mari decât în Bulgaria. Este nevoie de acțiune”, a declarat Martin Koehring, Senior Editor la The Economist Intelligence Unit la conferința de lansare a raportului „Să tratăm cu seriozitate: România şi tuberculoza!”.
Nu trebuie uitat că România a avut una dintre cele mai mari scăderi din lume în ceea ce privește incidența tuberculozei, a punctat conf. univ. dr. Alexandru Rafila, consilier al Ministerului Sănătății. În opinia sa, situația ar fi cu mult îmbunătățită, dacă s-ar implementa o serie de măsuri, cum ar fi stimularea financiară a medicilor de familie să depisteze cazurile de TB și tratarea pacienților în ambulator.
“Trebuie să revenim la situația de acum trei ani de zile, când medicii de familie erau stimulați să descopere și să administreze tratamentul pacienților cu tuberculoză și trebuie să găsim o soluție pentru a încuraja tratarea lor în ambulatoriu. Aceasta este strategia Organizației Mondiale a Sănătății, care și-a dovedit viabilitatea în alte țări”, a explicat conf. univ. dr. Alexandru Rafila.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Vasile Ciurchea a precizat că va încerca să pună în practică stimularea managementului de caz, începând cu medicina de familie: “Dacă vom reuși și să convingem specialiștii că tuberculoza poate fi tratată în ambulator, sigur situația s-ar îmbunătăți atât în ceea ce privește condiția pacientului, cât și a fondurilor. […] Dacă reuşim să convingem medicina primară – şi nu ar fi o problemă să alocăm o sumă pentru a stimula şi prevenţia şi tratamentul, dar făcut după reguli -, să convingem ambulatoriile că pot să fie trataţi acolo, iar aici să venim cu un plus, numai că lucrurile trebuie să fie extrem de bine delimitate”.
TB-MDR – o bombă cu ceas
Un motiv de îngrijorare îl reprezintă cu precădere cazurile de tuberculoză multidrog rezistentă, de altfel o preocupare majoră a sistemelor de sănătate din întreaga lume. Raportul arată că situația din România este mai problematică deoarece sistemul de sănătate românesc nu a încercat de-a lungul anilor să identifice cazurile de TB-MDR. De exemplu, în 2012, s-au testat pentru determinarea formelor rezistente la tratament doar 40% dintre cazurile noi de TB și 54% dintre cazurile aflate deja sub tratament. Potrivit OMS, România a identificat doar 62% din cazurile de TB-MDR.
Mai mult, deși statisticile oficiale arată că toți pacienții cu TB-MDR sunt incluși în tratament, realitatea este cu totul alta. Potrivit șefului biroului OMS România, dr. Victor Olsavsky, citat în raport, Ministerul Sănătății a putut susține tratamentul numai pentru aproximativ 300 de pacienți, din cei 1.500 diagosticați cu TB-MDR.
Pe de altă parte, angajamentele incluse în noul Plan Strategic Național pentru 2015-2020 arată promiţător. Noul plan oferă o speranță că provocările legate de tuberculoza multidrog rezistentă vor fi abordate mai eficient, dar există încă îndoieli cu privire la angajamentul politic, precum și stigmatizarea socială persistentă și apatia față de problemă.
“Guvernul şi-a asumat o strategie naţională pentru control tuberculoză până în 2020. Această asumare trebuie dublată de resurse financiare. Acest program trebuie susţinut şi finanţat. [… ] În 2014, alocarea bugetară pentru programul de tuberculoză s-a dublat. Trebuie însă, să creștem și capacitatea administrativă a acestui program, având în vedere că din banii alocați anul trecut o parte a rămas nefolosită. Cu alte cuvinte, finanțarea nu este întotdeauna principal problemă”, a explicat conf. univ. dr. Alexandru Rafila.
Raportul „Să tratăm cu seriozitate: România şi tuberculoza!” reprezintă o analiză a modului în care TB şi TB MDR sunt gestionate în România, raportată la nivelul anului 2013.
Mirabela Viașu