Politici de Sanatate

Legea interoperabilității – efecte în sănătate

31 martie
11:03 2022
Legea interoperabilității – efecte în sănătate

Interviu cu Sabin Sărmaș, președintele Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor și membru al Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților

Legea interoperabilității este esențială pentru debirocratizarea sistemului public din România, aici incluzând și sănătatea. În ce stadiu se află legea?

Legea interoperabilității este, în­­­tr-adevăr, unul dintre cele mai importante proiecte ce au ca finalitate reducerea sarcinilor birocratice și administrative ale persoanelor fizice și juridice. Îmi doresc ca adoptarea acestei legi să genereze un impact pozitiv asupra modului de funcționare a instituțiilor și, implicit, asupra vieții cetățenilor.

În acest moment, am reușit să finalizăm forma la care am colaborat cu grupul de lucru Law and Technology Lab, dar până la depunerea ei în Parlament, mai avem de trecut câțiva pași importanți:

a) Consultarea instituțiilor publice

Având în vedere că, prin natura ei, această lege contribuie la creșterea gradului de interconectare între sistemele informatice ale instituțiilor și autorităților publice, lucru care va presupune o modificare substanțială a modului de operare a acestor instituții, este esențial să avem parte de punctul lor de vedere. Numai cu aportul fiecărei instituții putem avea o perspectivă clară a modalităților prin care Legea interoperabilității poate fi cât mai bine asimilată și integrată.

b) Consultarea societății civile

Legea interoperabilității se aplică și persoanelor juridice de drept privat, dar și persoanelor fizice care exercită profesii liberale reglementate și care dețin sisteme informatice și dispun de date care prezintă interes pentru autoritățile și instituțiile publice. Din aceeași dorință de a avea o imagine cât mai reală asupra impactului pe care această lege îl are asupra reprezentanților mediului privat care participă la schimbul de date, vom supune consultării draftul de lege și vom discuta toate propunerile venite din partea societății civile. Cred ferm că pentru a crește încrederea publicului și a mediului de afaceri în utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, trebuie să le oferim instrumente cu adevărat funcționale, legi care să fie aplicabile nu doar pe hârtie, dar și în practică.

c) Redactarea formei finale și  depunerea ei în Parlament

După centralizarea și analizarea tuturor propunerilor venite din partea instituțiilor publice și a societății civile, vom integra în textul de lege acele puncte de vedere ce pot aduce îmbunătățiri semnificative actualei forme a legii interoperabilității. Abia după acest pas putem considera că avem o lege completă, care ține cont atât de resursele, dar și de nevoile tuturor actorilor implicați. Odată depusă în Parlament, legea va merge către comisiile de specialitate, iar apoi către plen.

În toate sistemele europene dezvoltate, deciziile (medicale și nu numai) se iau pe baza datelor. Care
sunt soluțiile (tehnice și umane) pentru integrarea mai eficientă și unitară a datelor din sectorul medical?

Soluțiile tehnice adoptate în cadrul instituțiilor medicale diferă de la caz la caz, dar pentru o integrare eficientă a datelor, orice sistem modern și competitiv ar trebui să țină cont de o serie de etape, fără de care nu putem vorbi despre eficiență:

a) Standardizarea. Adopția de standarde are un rol esențial pentru înlăturarea barierelor de ordin tehnic create de diferențele soluțiilor utilizate în instituții, în speță spitale sau clinici.

b) Implementarea unor mecanisme de preluare automată a datelor, cu consecința minimalizării implicării umane. Obiectivul unei astfel de măsuri este, pe lângă creșterea performanței, acela de a reduce erorile umane.

c) Transpunerea datelor analogice în digital. Pentru a putea funcționa, un sistem medical dezvoltat are nevoie ca informațiile pacienților – aflate în prezent pe suport de hârtie – să fie transpuse în format digital. Da, este un efort inițial considerabil, dar este baza pe care putem construi, ulterior, mecanisme eficiente.

Un efect secundar benefic al acestei componente este sustenabilitatea. Având în vedere că datele vor fi transmise în format digital, și nu în format fizic (de exemplu, diagnosticul tipărit sau dosarul complet al unui pacient) se va elimina consumul de hârtie, ceea ce va contribui substanțial la realizarea obiectivelor de durabilitate.

d). Crearea unei arhitecturi clare și interoperabile a bazelor de date și stabilirea ownership-ului acestei structuri create. Un exemplu bun în aceste sens este chiar Legea interoperabilității, prin platforma națională de interoperabilitate, care include toate procesele operaționale, semantice, tehnice și legale ale sistemelor informatice, pentru asigurarea schimbului de date între sistemele deținute de participanții la acest schimb.

Evident, soluțiile tehnice sunt și ele importante și sunt de părere că selecția acestora trebuie să fie făcută de către specialiști în domeniu, care au cunoștințele necesare să aleagă cele mai adecvate variante.

Atunci când ne referim la sectorul medical, există două tipuri de soluții: în primul rând, sunt soluțiile care pot fi aplicate la nivel național și astfel gestionate centralizat (un astfel de exemplu este Dosarul Electronic de Sănătate, care se află momentan la stadiul de proiect).

A doua categorie este reprezentată de soluțiile necesare fiecărei instituții medicale, soluții specifice, care să le satisfacă nevoile particulare. O strategie foarte bună în acest caz ar fi aceea de reutilizare a soluțiilor între diferite spitale sau clinici sau chiar reutilizarea de cod-sursă, acolo unde este posibil.

Cum pot fi optimizate investițiile în e-health, fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de fonduri naționale?

Investițiile în e-health ar trebui să vizeze instrumente și servicii care contribuie substanțial la îmbunătățirea prevenției, la diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea pacienților. Din păcate, însă, în România se cheltuie în continuare extrem de mulți bani pe soluții care au mai multe funcționalități decât ar fi necesar, soluții cu arhitecturi complexe, de foarte multe ori prost proiectate și care îngreunează procesul amintit.

La polul opus, există încă o reticență pentru soluțiile cu adevărat inovatoare, motiv pentru care se optează de cele mai multe ori pentru variantele clasice. Deși aparent mai „sigure”, acestea nu oferă nivelul necesar de eficiență.

Beneficiarii tehnologiilor de e-health ar trebui să colaboreze încă de la început cu specialiști IT, cu ajutorul cărora să identifice soluțiile potrivite pentru nevoile lor. Altfel, riscă să facă achiziții de sisteme care se vor dovedi ineficiente, în primul rând pentru că nu adresează cu adevărat problemele cu care se confruntă respectiva unitate medicală.

Așa cum spuneam și mai sus, în astfel de cazuri se recomandă reutilizarea soluțiilor care s-au dovedit eficiente și care, odată adoptate, contribuie și la optimizarea costurilor.

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: