
Dr. Cristian Buşoi, despre realizările CNAS în 2013 şi provocările pentru anul 2014
Interviu realizat de Maria Vasilescu
„Transparenţa” ar putea fi cuvântul definitoriu pentru anul 2013, în ceea ce priveşte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), mai ales de când a fost numit preşedinte al instituţiei, în iunie 2013. Este absolvent al Facultăţii de Medicină din cadrul UMF “Carol Davila” Bucureşti şi al Colegiului Român de Apărare, absolvent de drept şi, din 2010, politician, doctor în sănătate publică și management sanitar și, timp de șase ani, europarlamentar în Comisia de sănătate și mediu. Interviu în exclusivitate cu dr. Cristian Buşoi, președinte CNAS.
Bugetul CNAS pe anul 2014 este de 22,6 miliarde de lei, doar 16,8 miliarde de lei reprezentând încasările din contribuţia la sănătate
Care au fost principalele provocări ale mandatului dvs. ca preşedinte CNAS şi realizările în cele şase luni de când vă aflaţi în fruntea acestei instituţii?
Experienţa mea de medic şi de absolvent de drept mi-a facilitat înţelegerea şi identificarea unor soluţii practice la problemele cu care se confruntă sistemul asigurărilor de sănătate din România.
Principalul meu obiectiv a fost să aduc la zi plăţile pentru medicamente şi materiale sanitare din farmacii şi pentru programele de sănătate. Pentru prima dată, nu mai avem arierate. De asemenea, nu mai sunt dosare în aşteptare pentru tratamentul afecţiunilor oncologice. În luna septembrie a anului trecut, lista pacienților tratați a crescut de la 5.200 la 7.500.
S-a rezolvat lista de aşteptare şi în cazul pacienţilor cu hepatită, B şi C. În majoritatea judeţelor nu mai există liste de aşteptare pentru dispozitivele medicale.
Pentru prima dată, n-am mai angajat credite din bugetul pe 2014 în luna decembrie 2013 pentru plata serviciilor în spitale, ceea ce ne va permite o mai bună finanţare la acest capitol pe noul an.
Una dintre provocările mandatului meu a fost înfiinţarea Direcţiei Generale Monitorizare, Control şi Antifraudă (DGMCA), structură specializată din cadrul CNAS cu rolul de a monitoriza, investiga şi combate fraudele în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Această structură are în componenţă șapte coordonatori regionali care monitorizează şi coordonează activitatea desfăşurată de structurile teritoriale de control în aria administrativ teritorială arondată şi efectuează acţiuni de control operative şi inopinate în aria de responsabilitate cu personal din cadrul caselor de asigurări de sănătate.
Prima acţiune de control inopinat a acestei structuri a avut loc la data de 17 decembrie 2013, fiind vizate mai multe spitale din Bucureşti şi din ţară.
Anul 2013 a fost cel în care CNAS a avut cel mai mare buget din istorie, 23.123 de miliarde de lei. Fondurile alocate au făcut posibilă rezolvarea unora dintre problemele cu care se confruntă sistemul asigurărilor de sănătate din România.
Care este situaţia actuală în ceea ce priveşte cardurile electronice de sănătate?
Am preluat mandatul pe 19 iunie, iar pe 16 iulie deja a început producţia de carduri – în cele trei săptămâni s-au făcut ultimele modificări.
În prezent, au fost tipărite peste patru milioane de carduri de sănătate. Întrucât a fost schimbată legislaţia, operaţiunile de distribuţie către populaţie vor avea loc prin intermediul serviciilor poştale şi se vor face în ordine alfabetică după judeţ.
Furnizorii de servicii medicale vor putea procura cititoare mai ieftine (preţul unuia variază între 30 și 50 de euro), iar aceştia vor fi nevoiţi să îşi achiziţioneze cititoare pentru carduri până la mijlocul anului în curs. Activarea cardului de sănătate nu va fi făcută doar de medicul de familie, aceasta poate fi realizată și de alți furnizori de servicii medicale. Inscripţionarea pe card a datelor personale ale asiguratului nu va fi obligatoriu să fie făcută concomitent cu activarea – ea poate fi făcută la prima vizită a asiguratului la medicul de familie.
Care au fost dificultăţile întâmpinate în această perioadă în privinţa implementării cardului de sănătate?
Din punct de vedere tehnic, la nivel intern am întâmpinat unele dificultăţi în dezvoltarea şi accelerarea proiectului cardului electronic.
Acest proiect nu a constat numai în tipărirea cardurilor, ci şi în modificarea soluţiei informatice, astfel încât cardul să nu fie iniţializat doar de către medicul de familie. S-a vizat compatibilizarea acestuia cu cititoarele ieftine, pentru a fi uşor de iniţializat şi apoi inscripţionat fără a suprasolicita medicii de familie.
Ceea ce ne dorim însă este ca, începând cu 2014, să crească producţia la 1,5 milioane de carduri pe lună, astfel încât până la sfârşitul lunii august acest proiect să fie finalizat, iar decontarea serviciilor medicale să fie făcută doar pe baza cardului de sănătate. Se doreşte ca prin intermediul acestui instrument să fie redusă frauda din sistem şi să fie monitorizat modul în care sunt trataţi pacienţii.
Principala preocupare este cea legată de datoriile pe care le avem, şi pe care sper să le închidem în 2014, şi de riscul de a ni se aplica penalităţi sau de a fi refuzate tratamentele planificate pe formulare – S2, E112 pentru pacienţii români.
În afară de cardul electronic de sănătate, are România la ora actuală o strategie pe eHealth?
Sunt vizate mai multe proiecte în acest sens. Dosarul electronic de sănătate este un proiect foarte important din punct de vedere strategic şi ne plasează printre primele ţări în Uniunea Europeană. Acest proiect este realizat exclusiv din fonduri europene, avantajul constând în faptul că România nu va fi nevoită să investească în această direcţie. Proiectul urmează să se încheie la sfârşitul lunii martie 2014.
Prescripţia electronică a fost, de asemenea, un proiect foarte bun. În continuare, vrem să mai atragem fonduri europene pentru realizarea unor proiecte ce vizează informatizarea biletului de trimitere şi concediile medicale electronice şi registrele de boli.
Ceea ce ne dorim însă este ca, începând cu 2014, să crească producţia la 1,5 milioane de carduri pe lună, astfel încât până la sfârşitul lunii august acest proiect să fie finalizat
Care este părerea dvs. în ceea ce priveşte lista de medicamente compensate?
Susţinem ideea ca asiguraţii, pacienţii noştri, să beneficieze în timp util de medicamentele noi, inovative. Deciziile strategice şi de evaluare au ţinut de Ministerul Sănătăţii, însă procesul s-a realizat temeinic, poate acesta fiind şi motivul pentru care a durat mai mult decât s-a anticipat.
Cred cu sinceritate că va trebui să calculăm foarte bine impactul, că va trebui să ne organizăm plăţile de aşa natură încât să nu existe sincope în aprovizionarea cu medicamente şi, mai ales, să nu începem să acumulăm datorii faţă de furnizori.
Efortul major este susţinut prin mecanismul de clawback şi într-un fel banii se reîntorc, exceptând TVA-ul de 9%.
Totuşi, trebuie să privim cu multă preocupare şi înţelepciune felul în care vom organiza plăţile şi să calculăm clar care va fi efortul bugetar.
Taxa de clawback nu poate creşte prea mult – nu poate fi sustenabilă dacă diferenţa va fi prea mare faţă de anul 2013.
Câtă încredere au oamenii în CNAS? Celorlalți președinți li s-a reproșat faptul că nu comunicau suficient.
Buna comunicare a mai rezolvat o parte din asperităţi, dar nu pot fi toţi mulţumiţi în acelaşi timp. În continuare mai sunt diferenţe de opinie şi în legătură cu anumiţi parteneri, medici de familie sau în relaţia cu Ministerul Sănătăţii, dar aceste divergenţe de opinie se pot soluţiona printr-o mai bună comunicare şi coordonare.
Comunicarea nu este un exerciţiu în sine. Ca să poţi comunica eficient trebuie să ai şi ceva care să te susţină: realizări concrete sau lucruri pe care să ţi le asumi şi să le duci la bun sfârşit.
De-abia atunci oamenii vor avea încredere şi vor accepta că anumite lucruri sunt dificil de realizat, iar uneori imposibil de asumat din punct de vedere financiar.
Nu va fi toată lumea mulţumită, însă, cel puţin, oamenii vor fi mai deschişi şi vor încerca să înţeleagă anumite puncte de vedere.
În ce proiecte internaționale sunteți implicat în prezent?
Anul trecut am avut întâlniri cu reprezentanți ai sistemului de sănătate din Germani și Austria. În 2014 intenționez să merg în alte câteva țări europene unde românii solicită servicii de sănătate.
Principala preocupare este cea legată de datoriile pe care le avem, şi pe care sper să le închidem în 2014, şi de riscul de a ni se aplica penalităţi sau de a fi refuzate tratamentele planificate pe formulare – S2, E112 pentru pacienţii români.
Au fost cazuri în care câteva ţări europene au restricţionat accesul pacienţilor români la tratamente. Le-am dat asigurări că vom aduce la zi plăţile în 2014, că avem banii prevăzuţi în buget. Din anul 2007, datoria României a atins suma de 168 de milioane de euro. De aceea, era absolut necesar să începem procedurile de rambursare – la acest moment fiind plătite deja 33,3 milioane de euro către furnizorii externi de servicii medicale.
Vreau să întărim relaţiile, cel puţin cu acele ţări care au un sistem asemănător cu cel din România, cum ar fi Germania sau Austria.
Provocările CNAS pentru 2014
Finalizarea proiectului cardului electronic – tipărirea, distribuirea şi intrarea în vigoare a celor 15 milioane de carduri;
Redefinirea standardelor la care spitalele oferă servicii medicale şi stimularea responsabilităţii faţă de pacienţi. Ne bazăm pe obligativitatea stabilirii unui procent minim din bugetul contractat cu CNAS alocat obligatoriu achiziţionării de medicamente şi materiale sanitare. Vom fi mult mai stricţi cu controalele, dar vrem, în acelaşi timp, să asigurăm o finanţare adecvată.