Strategia de digitalizare a Sănătății 2023-2030, dezvoltarea cadrului 2022-2027 referitor la înțelegerea comportamentelor și a elementelor culturale care influențează sănătatea, pregătirea sistemelor de sănătate în caz de urgență de sănătate, reducerea și eliminarea tuberculozei, HIV/SIDA și a hepatitelor virale ca probleme de sănătate publică, adoptarea de strategii sectoriale și dezvoltarea colaborării pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate a persoanelor cu dizabilități și a accesului la medicamente inovative, dar și transferul de bune practici ale unor unități medicale din Israel au fost temele principale abordate în cadrul celei de-a 72-a reuniuni a Comitetului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, desfășurată în perioada 12-14 septembrie la Tel Aviv, în prezența reprezentanților celor 53 de state membre ale regiunii.
Agenda participării la Comitetul Regional al Biroului Organizației Mondiale pentru Europa a însemnat și o împărtășire de bune practici de către unități de excelență din Israel, a explicat conf. dr. Diana Păun, consilier prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială.
Ce practici credeți că putem transpune în România pentru creșterea calității actului medical?
Am avut onoarea de a fi invitată la Reuniunea asistenților-șefi și moașe-șefe, a autorităților de reglementare, precum și a asociațiilor profesionale pentru asistenți medicali și moașe din statele membre ale regiunii europene a OMS. Întâlnirea, găzduită de către Centrul Medical Sheba, s-a desfășurat în prezența reprezentanților OMS-EURO, ai Consiliului Internațional al asistenților medicali și moașelor, ai Centrului de excelență în leadership și guvernare din Ministerul israelian al Sănătății, precum și a unor reprezentanți din unități medicale de top din Israel. Lucrările au urmărit un dialog pragmatic privind provocările și direcțiile de investiție pentru atragerea și retenția forței de muncă în sistem și creșterea calității actului medical adoptând politici inovatoare de instruire a personalului. Aș puncta prioritar două direcții care reflectă esența concluziilor sesiunii:
- prioritizarea investițiilor în forța de muncă din domeniul sănătății ca punct-cheie pentru a recupera din decalajele care au generat și continuă să genereze consecințe dramatice pentru echitate și bunăstare. În acest sens, o atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării abilităților de leadership pentru profesiile medicale.
- susținerea constantă a educației medicale continue, de înaltă calitate, precum și activități periodice de verificare a competențelor utilizând tehnici de inteligență artificială (AI)și simulare asistată, pentru a crește performanța actului medical și pentru a reduce erorile în furnizarea de îngrijiri.
Cum putem sprijini asistenții medicali să contribuie la furnizarea unei îngrijiri sigure și de calitate? Ce rol are investiția în leadership-ul acestei profesii?
În această nouă realitate pe care o traversăm, definită de provocări complexe și care, fără îndoială, vor afecta și viitorul sănătății, investiția în leadership este o direcție mai importantă ca oricând. Dezvoltarea și consolidarea abilităților care pot mobiliza voința de a face față acestui context transformator și de a crea capacități de adaptare este un obiectiv prioritar al agendei de sănătate pe care, de altfel, l-am subliniat în diferite intervenții publice. În contextul eforturilor de redresare și reziliență este fundamental să înțelegem că nu putem avea un sistem de sănătate durabil fără să investim în prezentul profesiilor medicale, astfel încât acestea să-și exercite la maxim potențialul de a susține sănătatea și bunăstarea socială. Asistenții medicali și moașele reprezintă cea mai numeroasă resursă din sistemul de sănătate, dar și cel mai mult prezentă lângă pacient. Empatia, devotamentul, grija față de aproape fac leadership-ul acestor profesii esențial pentru adoptarea unor politici centrate pe pacient, pe nevoile și așteptările lui. Mă bucur că am oportunitatea să coordonez științific, începând cu anul 2020, primul program-pilot de leadership pentru asistenți medicali aflați în funcții de conducere, program dezvoltat de Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, în parteneriat cu RCSI, Irlanda. Reziliența liderilor reprezintă un demers esențial pentru un management de înaltă performanță. Liderii trebuie sprijiniți să dezvolte mecanisme de adaptare care să răspundă cerințelor complexe și dinamice ale sistemelor de sănătate. Eforturile comune ale partenerilor au condus la crearea unui curriculum de formare în leadership ancorat în nevoile sistemului românesc și care, în același timp, răspunde nevoii de consolidare a cunoștințelor în domenii esențiale pentru o poziție de conducere. Îmi exprim convingerea că acest program pivotal pentru România, extrem de apreciat internațional, va fi asumat de autorități ca un model de bună practică, acesta putând fi translatat la nivelul întregului sistem.
România, gazda unui Centru regional de excelență al OMS Europa
Prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a propus înființarea unui centru regional de excelență al OMS în domeniul comportamentelor și elementelor culturale care influențează sănătatea, exprimând disponibilitatea României pentru găzduirea acestuia. Memorandumul pentru aprobarea constituirii grupului de lucru interinstituțional pentru înființarea acestui centru în București a fost aprobat de Guvern pe 21 septembrie 2022. Grupul de lucru va cuprinde reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului, RAPPS și ai Departamentului Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale. La ședințele grupului de lucru pot participa și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor.
Obiectivele acestui Centru regional sunt:
- sprijinirea țărilor interesate, precum și a structurilor regionale și subregionale, pentru a identifica oportunități de adoptare și creare de bune practici în promovarea unei culturi a sănătății;
- să producă un compendiu de bune practici pentru a face politicile, procesele, procedurile și reglementările adecvate cultural, centrate pe oameni și ușor de utilizat, cu accent deosebit pe includerea informațiilor despre experiența pacientului în elaborarea politicilor;
- înființarea unui centru de resurse pentru cercetările emergente privind factorii comportamentali și culturali care afectează comportamentul în ceea ce privește sănătatea.
Pe 14 septembrie, conf. univ. dr. Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a fost aleasă membru în Comitetul Permanent al OMS Europa. Această structură este unul dintre organismele de conducere ale OMS Europa și din el fac parte, pentru un mandat de 3 ani, reprezentanți aleși ai 12 din cele 53 de state membre ale regiunii.
Eliminarea cancerului de col uterin: foaie de parcurs 2022- 2030
Potrivit documentului prezentat la Tel Aviv, cancerul de col uterin este o problemă gravă de sănătate publică în regiunea europeană a OMS, cu disparități majore în ceea ce privește acoperirea vaccinării, screeningul, tratamentul și rezultatele de supraviețuire a pacienților atât între țările membre UE, cât și în interiorul acestora. În plus, pandemia de COVID-19 a afectat în mod semnificativ îngrijirea cancerului în regiune și a dus la o scădere a utilizării vaccinului împotriva papilomavirusului uman (HPV), precum și la întreruperi ale programelor de screening, urmărire, diagnostic, tratament și îngrijiri paliative. Foaia de parcurs pentru accelerarea eliminării cancerului de col uterin prezintă o serie de recomandări pentru statele membre UE și va stabili mai multe ținte până în 2030.
de Valentina Grigore și Bogdan Guță
