Politici de Sanatate

Laborator ultramodern de cercetări în endocrinologie, la Institutul „C. I. Parhon”

21 martie
18:31 2016
Laborator ultramodern de cercetări în endocrinologie, la Institutul „C. I. Parhon”

Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” dispune, din martie, de un laborator ultramodern de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară și structurală. Aici vor fi realizate cercetări complexe de biologie celulară și moleculară, imunologie și genetică în endocrinologie, precum și în domeniile medicale conexe. Proiectul, început la finalul anului 2012, presupune o investiție de peste 10 milioane de euro, din care 80% reprezintă fonduri nerambursabile, restul sumei fiind alocată de la bugetul de stat.

În cele 36 de luni de implementare au fost modernizate patru laboratoare, iar alte cinci au fost create de la zero. Toate sunt dotate cu echipamente moderne, în valoare de peste 100.000 de euro.

„Îmi amintesc cu nostalgie orele nenumărate de ședințe, vizitele pe șantier, controalele, caietele de sarcini, auditurile, raporturile de fază, facturile uitate în sertarele Ministerului Sănătății câte o lună, vizitele de lucru la ANCSI, dosarele de rambursare, notele justificative, zile și nopți de muncă, de certuri, de emoții, de așteptări, de bucurii, momente în care vezi cum se ridică o clădire, cum vin aparatele și echipamentele, fiecare o adevărată fabrică – totul derulat de echipa care, în același timp, veghea la bunul mers al institutului. Și asta fără remunerație, deoarece acest proiect nu a avut prevăzute salarii”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier de stat în Departamentul Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale și unul dintre directorii proiectului (2012-2015), adăugând că laboratorul „este dedicat tuturor tinerilor cercetători care vor să creeze, iar dorința noastră este ca ei să-și poată împlini visurile în țara în care s-au născut”.

Materializarea noului laborator este o dovadă a faptului că România începe să aibă infrastructură de cercetare, a declarat  consilierul prezidențial în domeniul educației, drd. ing. Ligia Deca. În opinia sa, „astfel de infrastructuri de cercetare ne oferă ocazia de a pune la un loc cercetători, profesori, studenți și, de ce nu, poate chiar elevi, care să se familiarizeze cu noțiunile științifice necesare pentru a urma o carieră în zona științelor și în zona științelor medicale. Avem atâta nevoie de specialiști în zona medicală, specialiști care să găsească atractivă România din perspectiva oportunităților pe care le oferă! Cred că această infrastructură de cercetare nu reprezintă un punct de atracție numai pentru România, ci și pentru cercetători din străinătate și de aceea consider extrem de oportună înscrierea ei în Portalul ERIS, care este portalul infrastructurilor de cercetare lansat de Unitatea executivă pentru finanțarea învățământului superior, cercetării, dezvoltării și inovării”.

Prezent la evenimentul de inaugurare, ministrul Sănătății, conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, a declarat că a studiat atent proiectul și că modul în care realizatorii își propun să îmbine cercetarea populațională cu cea clinică și pe cea translațională cu cea fundamentală este impresionant. „Toate acestea, puse cap la cap, alături de partea bioinformatică, rezultă într-un centru de excelență de care avem absolută nevoie, care să producă acele dovezi naționale care să stea la baza ghidurilor de practică națională”, a adăugat ministrul Sănătății.

La rândul său, ministrul Educației și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, a menționat că, deși România a investit destul de mult în infrastructurile de cercetare, a suferit major din cauza lipsei de predictibilitate în finanțarea asociată proiectelor de cercetare. „Anul acesta, avem o creștere interesantă de buget de 33% și, deși suntem departe de ceea ce ne-am dori, cred că am reușit să închidem, zic eu, o rană veche a Planului național II. Prin Planul național III, cred eu că trecem într-o nouă etapă, fiind conștienți că neinvestind în cercetare, lucrurile nu merg bine. Această creștere de 33% ne pune din nou pe drumul cel bun, astfel încât în 2020 să putem să ajungem unde trebuie, iar eu vă promit că atunci când voi pleca, mai devreme sau mai târziu, dar oricum anul acesta, o să las drept moștenire creștere de buget de încă 33% pentru anul viitor”, a explicat ministrul Adrian Curaj.

Proiectul câștigat și implementat de Institutul  „C. I. Parhon” este unul dintre cele 35 de proiecte finanțate în domeniul cercetării și unul dintre cele 60 de proiecte finanțate pe domeniul de sănătate, susține Dana Gheorghe, directorul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI). Potrivit acesteia, deși aproape toate proiectele și-au atins indicatorii de performanță, o problemă serioasă este reprezentată de resursa umană, un indicator care pune probleme tuturor directorilor de proiecte.

Resursa umană este o provocare și pentru laboratorul de cercetări de endocrinologie moleculară, celulară și structurală. „Sperăm să putem realiza, până la final, toți indicatorii de rezultat asumați, inclusiv cei de personal, care se pare că sunt cel mai greu de îndeplinit”, a mai spus conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

Planul național III de cercetare,
dezvoltare și inovare

Bugetul Planului național de cercetare, dezvoltare și inovare pentru perioada 2015 – 2020 va fi de maximum 15 miliarde de lei și va permite finanțarea unor proiecte care includ colaborări cu cercetători pe perioade scurte și foarte scurte, asigurând astfel o conectare internațională. „Este foarte important să asigurăm mișcarea și circulația diasporei – o săptămână pentru seniori, o lună pentru postdoctoranzi, astfel încât să poată fi explorate posibilele proiecte. Aceasta este o componentă puternică, alături, desigur, de celelalte componente legate de idei, proiecte mari care se potrivesc foarte bine pe infrastructurile de cercetare existente, proiecte complexe de cercetare exploratorie, dar și foarte multe legate de inovare. O să vă placă Planul național III pentru că am încercat să punem lucruri pe care ni le-am dorit de mult timp și până acum nu a fost loc, nu a fost timp pentru ele”, a declarat ministrul Adrian Curaj.

De asemenea, prin noul Plan național de cercetare, dezvoltare și inovare se vor premia consistent proiectele mari câștigate în spațiul internațional. „De exemplu, proiectele de tip IRC (România are trei astfel de proiecte), care sunt între 1,5 milioane de euro și 2,5 milioane de euro, vor primi instituțional un premiu de un sfert din buget, astfel încât cine reușește aduce resurse direct de la Bruxelles pe o competiție puternică, într-o ligă deosebită. Asta înseamnă că suntem interesați nu de promisiuni, ci și de realizări și vom recompensa foarte mult realizările”, a completat ministrul Educației și Cercetării Științifice.

Totodată, pentru prima dată după mai bine de 20 și ceva de ani, va deveni operațional un tip anume de finanțare instituțională a performanței în cercetare pentru universități, în special a universităților cu infrastructuri de cercetare care nu au avut în ultimii 20 de ani niciun fel de resursă instituțională pentru a putea asigura continuitatea.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: