Politici de Sanatate

Investițiile în sănătate: factor inhibitor sau catalizator al creșterii economice?

12 mai
13:14 2017
Investițiile în sănătate: factor inhibitor sau catalizator al creșterii economice?

Așteptările sociale față de felul în care sistemele de sănătate răspund nevoilor sunt în continuă creștere. O parte din temele campaniei Brexit a fost în jurul finanțării NHS (Sistemul Național de Sănătate), campania electorală din Statele Unite a avut o componentă semnificativă de dezbateri față de ObamaCare, iar printre ideile prezente
în recent-încheiatele alegeri parlamentare din Olanda, sănătatea a reprezentat
un punct important.

Cu ceva ani în urmă, la scurt timp după ce a fost ales, fostul premier britanic Tony Blair a declarat în Parlamentul Britanic că „nu există niciun  dubiu că statisticile publicate arată o asociere între venit, inegalitate și starea de sănătate precară”1.

Investiția în sănătate nu este doar una de dorit, dar și o esențială prioritate pentru multe țări. În condițiile în care Europa se confruntă cu o îmbătrânire a populației, creșterea prevalenței bolilor cronice și o creștere a pacienților cu multiple co-morbidități, nevoia de a acorda prioritate sănătății pe agenda publică este una crescută.

Comparativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană, România se află, din punctul de vedere al venitului, inegalității și stării de sănătate, la coada clasamentului. În ceea ce privește venitul, România are, conform Fondului Monetar Internațional, cel mai mic PIB/cap de locuitor după Bulgaria2 și procentul cel mai mic din PIB alocat sănătății3 . Inegalitatea din punctul de vedere al venitului este, de asemenea, una dintre cele mai ridicate, în rând cu Bulgaria, Grecia, Lituania,
Letonia și Portugalia, cu un coeficient GINI de 0.334.

Mai mult decât atât, inegalitatea în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, măsurată de Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică (OECD) prin nevoia neacoperită pentru examinări medicale cauzată de motive financiare, geografice sau timp de așteptare, în funcție de venit, se află printre cele mai ridicate și cu diferențe mari în funcție de venit. În ceea ce privește starea de sănătate, România se situează printre țările cu cele mai crescute rate de mortalitate, cea mai scăzută speranță de viață și cei mai puțini ani de viață trăiți sănătos. În ambele cazuri, România se situează departe de media europeană3.

Din punctul de vedere al finanțării, sănătatea este una dintre cheltuielile publice, iar acestea trebuie aranjate în sistemul de cheltuieli bugetare în așa fel încât fiecare să își poată atinge potențialul maxim și să stimuleze creșterea economică a țării.

În 2013, Reeves a arătat, printr-un studiu care a inclus 25 de țări UE, faptul că investițiile în sănătate sunt printre cele mai profitabile dintre cheltuielile guvernamentale, fiind depășite doar de educație. Mai mult decât atât, analiza sa oferă indicii că investiția guvernamentală în sănătate poate avea efecte pe termen scurt, ceea ce oferă o probabilitate crescută de recuperare5. Concret, pentru fiecare unitate monetară investită în sănătate se obțin două.

OECD consideră că sistemele de sănătate trebuie să fie mai eficiente, accesibile și flexibile3. Pentru ca sistemul de sănătate din România să se dezvolte în această direcție, este nevoie de un set de politici integrate care să aibă, ca țintă, cauzele stării de sănătate scăzute (în comparație cu Uniunea Europeană): venitul, inegalitatea, finanțarea sănătății și nevoia neacoperită. Venitul poate crește sustenabil doar în prezența unei creșteri economice inclusive. Fundamentală pentru reducerea inegalităților este investiția în educație6, iar pentru îmbunătățirea stării de sănătate este necesară creșterea finanțării care să reducă nevoia neacoperită și să crească eficiența finanțării actuale a accesului la servicii și a vitezei și flexibilității de adopție a tehnologiilor noi (ex., servicii informatice integrate, registre de boală/pacienți/medicament, telemedicină, terapii noi etc.).

Cu toate acestea, investiția în sănătate nu a părut că reprezintă o prioritate. Tradițional, România nu a investit la fel de mult în acest domeniu ca alte țări europene, dar atenția față de sistemul de sănătate din România, a publicului și a guvernanților, este în creștere. În ultimii ani, sistemul de sănătate se află într-un proces de schimbare, cu reforme implementate în diverse arii. Un semn l-a reprezentat dezvoltarea și adoptarea, sub forma unei hotărâri de guvern (nr. 1.028/2014), a Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020, care oferă o direcție de acțiune pe diferite arii prioritare în sistemul medical, dar neimplementată sau dezvoltată în continuare. Totuși, în 2017 a existat și o creștere de buget în sumă absolută. Cu toate acestea, procentul din PIB alocat Sănătății este relativ constant, spre deosebire de majoritatea țărilor UE. În medie, acestea au crescut nivelul PIB-ului alocat Sănătății cu 13% în perioada 2005-2015. Într-adevăr, există și țări care au scăzut în aceeași perioadă (ex., Croația, Ungaria, Grecia, Potugalia), dar cheltuiau în 2015 între 6,6% și 8,9% din PIB pentru sănătate7.

Finanțarea crescută și adoptarea unei strategii pe termen mediu și pe termen lung reprezintă cheia dezvoltării sistemului de sănătate. Strategia Națională de Sănătate reprezintă un punct de plecare pentru investiții, dar, complementar ei, este nevoie de un mediu predictibil și de planuri de acțiune sectoriale, cu monitorizare continuă și mecanisme de feedback asupra rezultatelor. Doar așa investițiile în sănătate vor avea o rată de recuperare sigură și cu un indice pozitiv.

ALEXANDRU M. ROTAR

Cercetător doctorand în „Comparație internațională în evaluarea tehnologiilor medicale și calitatea îngrijirilor din sănătate”, Academic Medical Center – Universitatea din Amsterdam, Departamentul de medicină socială, Olanda.

1AngusDeaton  – Health, Inequality, and Economic Development, Journal of Economic Literature, Vol. XLI March 2003) pp. 113–158

2 http://statisticstimes.com/economy/european-countries-by-gdp-per-capita.php

3 OECD/EU (2016), Health at a Glance: Europe 2016 – State of Health in the EU Cycle, OECD Publishing, Paris.

http://dx.doi.org/10.1787/9789264265592-en

4 http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1050&intPageId=1870&langId=en

5Reeves et al. – Doesinvestment in thehealth sector promote or inhibit economic growth?, GlobalizationandHealth 2013, 9:43

http://www.globalizationandhealth.com/content/9/1/43

6 http://evonomics.com/joseph-stiglitz-inequality-unearned-income/

7OECD Health Statistics 2016; Eurostat Database; WHO, Global Health Expenditure Database, http://dx.doi.org/10.1787/888933429258

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: