Cheltuielile pentru sănătate din Statele Unite ale Americii continuă să depășească sumele alocate în țările europene care se bucură de un nivel similar de trai. Comparativ cu statele din Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, SUA alocă un procent mai mare din produsul intern brut pentru sănătate și ocupă, astfel, primul loc la cheltuielile per capita pentru asistența medicală. Iar unul dintre domeniile în care costurile de asistență medicală se mențin la cote ridicate atât în SUA, cât și în Europa este cancerul, se arată într-o analiză publicată în ediția online a revistei de specialitate The Journal of Targeted Therapies in Cancer – www.targetedonc.com.
Potrivit documentului, costurile anuale pentru tratamentul cancerului au fost evaluate în 2011, în SUA, la aproximativ 124 de miliarde de dolari, estimându-se ca acestea să ajungă la 173 de miliarde de dolari până în 2020. Deși medicii oncologi nu contestă efectele terapiilor asupra creșterii speranței de viață a pacienților, unii dintre aceștia se întreabă cât de mult câștigă pacienții prin accesul la noile medicamente, care stau la baza creșterii costurilor per pacient.
Prețul lunar pentru 9 din cele 12 medicamente noi oncologice aprobate în 2012 de Administrația pentru alimente și medicamente din SUA (FDA – Food and Drug Administration) a depășit suma de 10.000 de dolari. În ceea ce privește medicamentele țintite, specialiștii au raportat costuri anuale care variază, anual, de la 61.000 de dolari pentru lapatinib la 270.000 de dolari pentru brentuximab. Asta, în timp ce datele arătau că doar 3 din cele 12 medicamente oncologice creșteau rata de supraviețuire, iar unul singur prelungea viața cu mai mult de două luni. Odată cu îmbătrânirea populației, numărul supraviețuitorilor de cancer din SUA este așteptat să crească de la 14,5 milioane în 2014 la 18 milioane în 2020. Prin urmare, mulți oncologi se tem că tratamentul cancerului ar putea deveni nesustenabil în SUA.
În acest context, doi cercetători de la Institutul pentru politici de sănătate și practică clinică din Dartmouth au decis să analizeze dacă SUA au vreun beneficiu mai mare de pe urma costurilor ridicate pentru tratamentul cancerului decât statele din Europa de Vest. Folosind datele demografice și statisticile naționale privind cheltuielile pentru asistență medicală din 20 de țări din Europa de Vest, plus SUA, oamenii de știință au calculat sumele cheltuite de fiecare țară, între 1982 și 2010, pentru fiecare dintre cele 12 tipuri de cancer. Apoi, au analizat tendințele privind mortalitatea prin cancer din fiecare țară.
„Rezultatele noastre sugerează că tratamentul cancerului în SUA nu a prevenit întotdeauna decesele, comparativ cu Europa de Vest, iar atunci când a reușit să prelungească viața pacienților, costurile au fost substanțiale. Cel mai mare număr de decese evitate s-a înregistrat în cazurile de cancer pentru care reducerea ratelor de mortalitate s-a datorat mai degrabă prevenției și screeningului, decât progreselor realizate în domeniul tratamentului”, a declarat dr. Samir Soneji, unul dintre coordonatorii studiului.
Concret, cei doi cercetători Soneji și Yang au constatat că SUA au cheltuit cu 435 de miliarde de dolari mai mult decât Europa de Vest pentru tratamentul cancerului de sân, fapt care a redus numărul deceselor cu 67.000, pentru un cost per ani de viață ajustați calitativ (QALY) de 402.000 de dolari. Pentru cancerul colorectal, SUA au cheltuit cu 326 miliarde de dolari mai mult decât Europa de Vest, evitând 265.000 de decese, pentru un cost QALY de 110.000 de dolari. Cele 435 de miliarde de dolari cheltuiți de SUA pentru tratamentul cancerului de prostată a evitat 60.000 de decese, iar costurile QALY au fost de 1.979.000 de dolari. Pentru tratamentul cancerului pulmonar, SUA au alocat cu 406 miliarde de dolari mai mult decât Europa de Vest, însă au înregistrat cu 1.120.000 mai multe decese, ceea ce înseamnă o pierdere estimată per QALY de 19.000 de dolari.
Din punct de vedere istoric, valoarea de referință pentru evaluarea prețului a fost mult timp stabilită la prețul de 50.000 de dolari per QALY, deși anumite persoane au sugerat ridicarea pragului QALY la 100.000 – 150.000 dolari sau chiar la 300.000 de dolari. Cu toate acestea, studiul realizat de Soneji și Yang arată că prețul per QALY în SUA pentru numeroase tipuri de cancer depășește chiar și aceste cifre foarte ridicate.
Încercând să stabilească motivele pentru diferențele privind ratele de mortalitate dintre Europa de Vest și SUA, cercetătorii au mai descoperit că aprobarea timpurie a Herceptinului (trastuzumab) în SUA ar fi contribuit la reducerea mortalității prin cancer de sân. Se pare însă că screeningul prin mamografie nu a influențat scăderea mortalității. Declinul deceselor prin cancer de prostată, atât în SUA, cât și în Europa, a fost atribuit progresului din domeniul tratamentului, dar nu s-a putut stabili exact motivul pentru care rata mortalității prin cancer de prostată a fost mai mică în SUA. Folosirea metodelor de screening pentru cancerul colorectal în SUA pare că a influențat scăderea mortalității prin această maladie. De asemenea, SUA au reușit să evite cu 621.820 mai multe decese prin cancerul gastric decât Europa de Vest, iar autorii consideră că motivele sunt numărul de cazuri mai mic de infecții cu bateria Helicobacter Pylori și condițiile mai bune de preparare a hranei în SUA.
Printre tipurile de cancer pentru care costurile mai mari din SUA nu au scăzut considerabil numărul deceselor se numără: melanomul, limfomul non-Hodgkin și leucemia. Per total, studiul a demonstrat că investițiile mari în tratament nu s-au tradus întotdeauna prin rezultate mai bune. Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor pentru prevenție și screening a adus beneficii semnificative pentru pacienți, cum ar fi îmbunătățirea calității vieții.
Trendul este ca terapia cancerului să evolueze de la monoterapie la combinații de medicamente concepute pentru a inhiba simultan diferite sarcini dintr-o tumoare sau la regimuri care îmbină imunoterapia cu un medicament țintit. Prin urmare, costurile suplimentare pot crește enorm povara asistenței medicale din SUA. În aceste condiții, reprezentanții Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO – American Society of Clinical Oncology) și cei ai Consiliului American de Medicină Internă (American Board of Internal Medicine) încurajează medicii să țină cont de raportul cost-eficiență atunci când prescriu un tratament, pentru a evita ca îngrijirea să devină inaccesibilă. “Trebuie să recunoaștem că cea mai bună utilizare a resurselor limitate nu trebuie să compromită în mod necesar tratamentul. Aceste două obiective sunt paralele și nu în opoziție”, susțin reprezentanții ASCO.
Cel mai mare număr de decese evitate s-a înregistrat în cazurile de cancer pentru care reducerea ratelor de mortalitate s-a datorat mai degrabă prevenției și screeningului, decât progreselor realizate în domeniul tratamentului
Pentru cancerul colorectal, SUA au cheltuit cu 326 miliarde de dolari mai mult decât Europa de Vest, evitând 265.000 de decese, pentru un cost QALY de 110.000 de dolari.
Pentru tratamentul cancerului pulmonar, SUA au alocat cu 406 miliarde de dolari mai mult decât Europa de Vest, însă au înregistrat cu 1.120.000 mai multe decese, ceea ce înseamnă o pierdere estimată per QALY de 19.000 de dolari.
Printre tipurile de cancer pentru care costurile mai mari din SUA nu au scăzut considerabil numărul deceselor se numără: melanomul, limfomul non-Hodgkin și leucemia.
Mirabela Viașu
