Interviu cu Corina Crețu, comisar european pentru politică regională.
În exercițiul financiar 2014-2020, România trebuie să pregătească investițiile în centre ambulatorii, unități de urgență și în centre comunitare integrate, în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul strategiei naționale în materie de sănătate pentru consolidarea serviciilor de tratament ambulatoriu. Ce a făcut până acum țara noastră și care sunt prioritățile, aflați din interviul de mai jos.
Recent, ați spus că 60% din investițiile publice din România s-au făcut cu fonduri europene. În exercițiul financiar 2007-2013, 17 miliarde de euro au intrat în economia românească. Cât la sută din acești bani au intrat în domeniul sănătății și câte locuri de muncă au fost create în acest exercițiu financiar?
Eu vă pot spune despre fondurile europene de dezvoltare regională și despre Fondul de coeziune, de care sunt direct responsabilă și care au vizat investiții, în principal, în infrastructură și echipamente. Astfel, în perioada 2007-2013, au fost reabilitate 99 de unități (centre ambulatorii, clinici municipale, spitale județene etc.), care au impact direct asupra a peste 4 milioane de persoane anual.
Conform datelor raportate de România, Programul operațional regional, cel mai diversificat program în ceea ce privește sectoarele vizate (inclusiv politica de sănătate), a creat aproape 25.000 de locuri noi de muncă. Acesta este rezultatul a aproximativ 4.500 de proiecte finalizate, care au generat beneficii pentru comunitățile locale și regiuni din întreaga țară.
Ați declarat, de asemenea, că domeniul transporturilor este cel mai în urmă. Cum stăm la capitolul Sănătate? Care sunt proiectele „fruntașe” din Sănătate care au absorbit cei mai mulți bani?
În ansamblu, investițiile în infrastructura de Sănătate au funcționat bine. În total, au fost semnate și puse în aplicare 101 contracte în valoare de 319 milioane de euro, din care 213 milioane de euro sunt din fonduri UE.
Există numeroase cazuri demne de menționat. De exemplu, am investit în modernizarea și echiparea ambulatoriului Spitalului de copii „Sf. Ion” din Galați, de care au beneficiat peste 120.000 de copii din întreaga regiune. Spitalul are în prezent 300 de paturi și oferă un mediu curat și bine echipat pentru pacienți și pentru practicienii din domeniu. La fel, au fost achiziționate mai mult de 50 de unități de echipament de asistență medicală specializată. Tot prin intermediul acestui proiect, a fost făcută trecerea de la sistemul digital la dispozitivele de radiologie IRM.
Ce se putea face mai bine?
Punerea în aplicare a fondurilor UE este un proces de învățare și vom continua să învățăm și să folosim aceste noi cunoștințe. Privind retrospectiv, putem spune acum că rețeaua de spitale este o componentă esențială a sistemului de sănătate. Investițiile în spitale trebuie să fie orientate mai bine pentru a contribui la creșterea eficienței și a accesibilității serviciilor spitalicești, în complementaritate cu serviciile comunitare, primare și cele ambulatorii. Spitalele sunt deseori supraîncărcate de pacienți ale căror condiții ar trebui soluționate la nivele mai joase de furnizare a asistenței medicale (primară, ambulatorie), în timp ce serviciile preventive și paliative sunt încă insuficient dezvoltate.
Acesta este motivul pentru care, pentru actuala perioadă de programare și în conformitate cu evaluarea nevoilor și a strategiei naționale de Sănătate, efectuată de România, se pune accentul pe dezvoltarea de servicii de tratament ambulatoriu, pentru a crește calitatea și accesibilitatea serviciilor, în special pentru grupurile vulnerabile și populația din mediul rural. Acest lucru ar contribui, de asemenea, la reducerea costurilor de spitalizare pe termen lung și la gestionarea mai eficientă a numărului de paturi disponibile din spitale.
Dumneavoastră gestionați fondul de dezvoltare regională și fondul de coeziune și răspundeți de 28 de state membre și de 300 de regiuni. În acest context, spre cine ne putem îndrepta atenția pentru un model de bună practică în ceea ce privește investițiile cu bani europeni în Sănătate?
Este dificil de urmat doar exemplul unei țări, deoarece avem proiecte foarte bune în domeniul Sănătății în multe state membre. În opinia noastră, un model poate servi proiectul „Împreună înaintea tăcerii”, din Letonia, care a obținut premiul RegioStars la ediția din acest an. Am fost impresionați de acest proiect care facilitează viața persoanelor cu deficiențe de auz și a mamelor din Letonia.
Atunci când se face referire la România, aș dori să subliniez că 326 de milioane de euro sunt disponibile pentru sectorul Sănătate și trebuie să fie utilizată această sumă în mod eficient și la timp. Investițiile în trei spitale regionale, unități de urgență și centre ambulatorii și în centrele comunitare integrate sunt esențiale pentru susținerea priorităților de reformă a Strategiei Naționale de Asistență Medicală.
Începem exercițiul financiar 2014-2020. Ce absorbție avem acum, în 2017, și ce înseamnă acest lucru?
Implementarea, atât fizic, cât și financiar, s-a accelerat. Deja aproximativ 14% din resursele financiare disponibile în cadrul politicii de coeziune au fost alocate pentru proiectele selectate. Pentru anumite programe operaționale, cum ar fi Programul Operațional Regional, nivelul este chiar mai mare.
După ce structura instituțională a programelor a fost adoptată la nivel național, Comisia a putut începe rambursările – aproximativ 450 de milioane de euro au fost plătiți deja. Acest lucru poate că nu pare mult, în special în ceea ce privește execuția financiară, totuși reprezintă o mare îmbunătățire față de începutul acestui an. În plus, contractarea rapidă din ultimele luni oferă o bază bună pentru viitoarele cheltuieli generate de proiecte pe teren.
Ce ar trebui făcut pentru a utiliza cât mai bine bugetul din perioada 2014-2020?
În vederea celei mai bune utilizări a alocărilor în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020 (în principal, 326 de milioane de euro în cadrul Programului Operațional Regional), este esențială coordonarea intervențiilor în diferite programe și să se asigure o implementare eficientă prin simplificare, angajament politic clar și alinierea la prioritățile strategice naționale.
Măsuri importante au fost deja luate. În timpul verii, autoritatea națională de audit a validat desemnarea sistemelor de gestiune și de control pentru toate programele pentru România. În prezent, calea este larg deschisă pentru contractare și executare. Ar trebui să acordăm o atenție deosebită pregătirii investițiilor în cele trei spitale regionale (în Craiova, Cluj-Napoca și Iași), prin care proiectele majore vor fi elaborate pe baza expertizei internaționale a Băncii Europene de Investiții. Alte elemente care necesită atenție sunt pregătirea investițiilor în centre ambulatorii, unități de urgență și centre comunitare integrate, în conformitate cu angajamentul asumat în cadrul strategiei naționale în materie de Sănătate pentru consolidarea serviciilor de tratament ambulatoriu, precum și investițiile planificate în domeniul telemedicinei, în cadrul Programului Operațional Competitivitate.
Se vorbește despre o birocrație foarte mare, atunci când vine vorba despre proiecte cu fonduri europene. Este, sau nu, așa?
Politica de coeziune este complexă, însă nu trebuie să fie prea complicată. Cu toate acestea, în România aud numeroase plângeri cu privire la procedurile rigide, prea lungi și formale. Am auzit de cazurile în care proiectele depuse conțineau mai mult de cinci mii de pagini — acest lucru nu este rezonabil și trebuie să fie corectat de urgență. De fapt, am colaborat cu autoritățile române în ultimele luni pentru a examina procedurile și a le face mai ușoare și mai flexibile. În ceea ce ne privește, la nivelul Comisiei, lucrăm, de asemenea, la elaborarea unui pachet de măsuri de simplificare pentru perioada de după 2020.
Cartea albă prezentată de Comisia Europeană enumeră câteva posibile scenarii pentru viitorul Europei. Care ar fi riscurile dacă s-ar merge pe varianta Europei cu două viteze, așa cum vor Germania și Franța? Care variantă, din cele cinci, vi se pare potrivită?
Am subliniat de fiecare dată importanța solidarității în Europa. Președintele Juncker a prezentat în luna martie cinci scenarii pentru a lansa o dezbatere privind viitorul continentului. Această dezbatere are loc în prezent și suntem mulțumiți să constatăm o largă implicare a tuturor părților. Și acesta este un lucru bun, deoarece publicul și liderii au început să se gândească mai bine cu privire la viitorul Europei. Toate aceste discuții ne-au determinat să ne îndreptăm către un al șaselea scenariu. Acest scenariu pune accentul pe o Europă care este mai mult decât o piață, este o Uniune a libertății și egalității în vederea obținerii unei Europe mai puternice și mai democratice.
de Roxana Maticiuc
