Politici de Sanatate

Inversarea piramidei serviciilor în sistemul de sănătate

20 iulie
13:50 2022
Inversarea piramidei serviciilor în sistemul de sănătate

Interviu cu conf. dr. Adela Cojan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate
(CNAS).

Incidența mare a bolilor de care suferă românii arată clar că este momentul să ne îndreptăm mai mult către prevenție și către depistarea precoce a bolilor. Rolul medicului de familie devine, în acest context, unul esențial. După toate eforturile depuse în pandemia de COVID-19, care au făcut, în unele cazuri, aproape imposibilă activitatea obișnuită a medicilor de familie, noile reglementări ale CNAS vin să sporească rolul acestuia, dar și să-i ofere un ajutor în gestionarea asiguraților de pe liste. „Medicul de familie ne poate ajuta să ne menţinem starea de sănătate sau să depisteze la timp unele afecțiuni fără simptome, care, pe termen lung, ne pun în pericol sănătatea sau chiar viaţa”, afirmă conf. dr. Adela Cojan. De asemenea, creșterea rolului asistenței medicale secundare poate permite degrevarea spitalelor de cazurile internate nejustificat, contribuind, astfel, la direcționarea fondurilor către cazurile care necesită cu adevărat îngrijiri complexe și multidisciplinare.

Deși pare că am ieșit din pandemie, amenințarea plutește în continuare. Care sunt lecțiile învățate?

Pandemia de COVID-19 a reprezentat o provocare globală care ne-a pus în fața unei situații fără precedent, din care cu toții am avut de învățat. Ea ne-a dezvăluit, pe de o parte, necesitatea îmbunătățirii planurilor de reacție rapidă la situațiile de criză, iar pe de altă parte, ne-a arătat forța solidarității în creșterea capacităților instituționale de reacție rapidă la aceste situații. Pe lângă lecția solidarității, pandemia de COVID-19 a evidențiat nevoia de vigilență administrativă și de noi narațiuni privind reformarea administrațiilor sanitare într-o gândire mai prietenoasă și mai accesibilă cetățeanului. Am traversat o perioadă în care corpul medical românesc a fost suprasolicitat, mai ales în spitalele COVID şi suport COVID. Medicii de familie au jucat, de asemenea, un rol important în gestionarea cazurilor de COVID, dar și în asigurarea tratamentelor necesare pacienților cu afecțiuni cronice. Însă, fără  o bună cooperare interumană, interinstituțională, locală, națională și internațională,  eforturile depuse nu ar fi adus rezultate.

CNAS a realizat numeroase schimbări la nivel de reglementări, pentru a oferi posibilități extinse de îngrijire pacienților români. Care au fost rezultatele acestor schimbări?

Prin introducerea decontării teleconsultațiilor, prin desființarea granițelor județene privind valabilitatea de utilizare a biletelor de trimitere și a rețetelor medicale, prin încheierea contractelor de testare, de vaccinare, de monitorizare post-COVID, prin acordarea posibilității suplimentării valorilor de contract pentru monitorizarea principalelor boli cu impact major în sănătatea publică din țara noastră, prin introducerea de noi molecule în lista de medicamente gratuite și compensate decontată de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin simplificarea circuitelor de transmitere în format electronic a formularelor medicale și a celor administrativ-sanitare, precum și prin accesarea de fonduri externe nerambursabile pentru dezvoltarea platformei informatice a asigurărilor de sănătate, am netezit calea pentru atingerea principalului nostru deziderat, acela de creștere a satisfacției asiguraților noștri și de îmbunătățire a încrederii partenerilor de contract în capacitatea sistemului de a face față nevoilor de sănătate tot mai complexe ale cetățenilor și ale societății.

Stimularea finanțării segmentelor de prevenție și profilaxie din asistența medicală primară, dezvoltarea și finanțarea serviciilor din ambulatoriile clinice de specialitate, modernizarea derulării programelor naționale de sănătate curative, dezvoltarea pachetelor de servicii de spitalizare de zi în asistența medicală spitalicească sunt alte măsuri adoptate care au contribuit și vor contribui substanțial la eficientizarea utilizării fondului, prin inversarea „piramidei serviciilor medicale” și prin degrevarea spitalelor – care reprezintă cel mai costisitor segment de asistență medicală – de cazurile internate nejustificat, cazuri ce pot fi tratate în asistența medicală primară sau secundară, astfel încât să putem oferi cea mai mare atenție și cele mai performante îngrijiri pacienților care necesită spitalizare.

Medicina primară, pentru toată populația

La ce măsuri să ne așteptăm în perioada următoare?

Pentru ca procesul de inversare a piramidei să continue, avem nevoie de implicarea tuturor factorilor, inclusiv a populației. Împreună cu Ministerul Sănătății, CNAS lucrează la elaborarea unor măsuri prin care accesul la serviciile acordate în medicina primară să fie asigurat pentru toată populația, plecând de la realitatea din teren, care ne arată că avem un deficit de medici de familie, în special în zonele rurale. În același timp, ne preocupă schimbarea mentalității populației, pentru că foarte mulți dintre noi aleg să meargă la medic doar atunci când problemele de sănătate sunt grave sau foarte grave, când suferința este mare și necesită tratamente costisitoare care, în multe cazuri, nu mai dau rezultatele pe care le-ar fi avut dacă ar fi fost administrate în faze mai incipiente ale bolii. Așa cum spuneam, rolul medicului de familie a fost esențial în gestionarea cazurilor de COVID, iar presiunea responsabilităților pe care acesta le-a avut în această perioadă a făcut aproape imposibilă activitatea de prevenție. Acum însă este timpul să îl ajutăm să aibă grijă de sănătatea noastră, să mergem la medicul nostru de familie şi atunci când nu ne supără nimic. Medicul de familie ne poate ajuta să ne menţinem starea de sănătate sau să depisteze la timp unele afecţiuni fără simptome, care, pe termen lung, ne pun în pericol sănătatea sau chiar viaţa.

Pe de altă parte, începând cu data de 1 aprilie 2022 am lărgit pachetul de servicii acordate de medicul de familie, care are acum posibilitatea să asigure o serie de servicii medicale diagnostice și terapeutice decontate de Casele de Asigurări de Sănătate, printre care se numără intervenții de mică chirurgie, imobilizare entorse, sondaje vezicale, peakflowmetrie, administrare medicație sub formă de aerosoli. De asemenea, serviciile de administrare a tratamentelor – intramuscular, subcutanat, intravenos sau perfuzabil – pot fi efectuate la cabinet, la domiciliu sau la locul solicitării, după caz, în cadrul programului de lucru sau în cadrul unui program de lucru prelungit. Pe lângă celelalte servicii deja existente pentru depistarea precoce a factorilor de risc asociați bolilor cronice cu impact major în sănătatea publică, pentru asigurații adulți cu vârsta de peste 18 ani, supraponderali/obezi și/sau care prezintă unul sau mai mulți factori de risc pentru diabetul zaharat, medicul de familie poate recomanda efectuarea testului de toleranță la glucoză (TTGO) și a HBA1c. În funcție de rezultatele investigațiilor recomandate, pacientul poate fi inclus de medicul de familie în Programul național de diabet zaharat, care acum poate iniția și tratamentul cu Metforminum în cazul diabetului non-insulino dependent. În funcție de evoluția sub tratament, în cazul în care consideră necesar, medicul de familie poate trimite pacientul pentru consultație de specialitate la medicul diabetolog.

Care este dezideratul final al acestor schimbări?

Ajutând serviciile de îngrijire primară să devină mai receptive, mai accesibile, oferind o gamă mai largă de servicii comunității la acest prim nivel de contact cu sistemul sanitar, încurajând implicarea proactivă a populației prin responsabilizarea cetățenilor asupra menținerii propriei sănătăți, precum și prin motivarea medicilor de familie pentru efectuarea serviciilor preventive, suntem siguri că vom înregistra progrese în procesul de inversare a piramidei serviciilor medicale, astfel încât cea mai mare patologie de adresare care nu pune în pericol viața pacientului să poată fi rezolvată și monitorizată în structurile ambulatorii și de asistență medicală primară. Informatizarea și digitalizarea, pentru dezvoltarea cărora s-au făcut pași consistenți în ultimul an, facilitează atingerea obiectivelor de eficientizare a acordării serviciilor medicale. Astfel de reforme necesită însă timp, dar important este să menținem direcția și reperele în limitele cărora ne-am propus să atingem obiectivele acestui plan strategic.

 

de Valentina Grigore

 

Alte articole

TOP

REVISTA POLICITI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: