Politici de Sanatate

Învățământul medical românesc se bazează pe pregătirea practică a viitorilor medici

20 aprilie
13:15 2015
Învățământul medical românesc se bazează pe pregătirea practică a viitorilor medici

Interviu cu prof. univ. dr. Alexandru Irimie,  rectorul Universității de Medicină și Farmacie  (UMF) “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca

Aproape 9.000 de studenți străini merg zi de zi la cursurile facultăților de medicină și farmacie din România. Vin pentru că la noi pot beneficia de o formare practică de calitate și performantă, cu mult față de cea oferită de universitățile de profil europene, și anume contactul direct cu pacientul încă din anul al treilea de studiu. Asta, în condițiile în care studenții la medicină din țări ca Germania, Italia sau Marea Britanie fac practică numai pe manechine. Bineînțeles, studenții străini sunt atrași și de taxele mici de școlarizare din România, comparativ cu cele practicate în țările de baștină, însă acest lucru nu reprezintă principalul motiv pentru alegerea învățământului medical românesc, susține prof. univ. dr. Alexandru Irimie, rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Aţi declarat recent că doriţi ca UMF Cluj-Napoca să fie în clasamentul internaţional al universităţilor, ceea ce ar însemna o premieră pentru România. În ce stadiu se află acest demers?

La ultima ediţie a Zilelor Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, din decembrie 2014, am lansat noul concept strategic care are la bază trepiedul TRADIȚIE – PERFORMANȚĂ – COMPETITIVITATE. Competitivitate înseamnă a-ţi compara performanţele cu instituţii similare, pe plan regional, naţional sau internaţional. Competitivitatea universitară pe plan internaţional este monitorizată de foruri consacrate şi bine cunoscute. Metodologia World University Rankings evaluează performanțele universităților în privinţa  misiunilor  de bază ‒ predare, cercetare, transfer de cunoștințe și percepţie internațională. Se utilizează 13 indicatori de performanță pentru criteriile: cercetare, citări, predare, venit din producţie şi inovare, percepţie internaţională. Standardele pentru a fi clasificat trebuie îndeplinite timp de cinci ani consecutivi. În ultimii doi ani, Universitatea “Iuliu Haţieganu” a îndeplinit toate cerinţele de performanţă impuse de World University Rankings, ceea ce înseamnă că următorii trei ani sunt hotărâtori pentru a ne atinge ţinta.

UMF “Iuliu Haţieganu” din Cluj‑Napoca are peste 2.000 de studenţi străini, fiind pe locul al treilea în România, după universităţile de medicină din Iaşi şi Bucureşti. Aleg aceştia învăţământul medical românesc pentru calitate sau mai degrabă pentru taxele mai mici de şcolarizare?

Devenită membră a Uniunii Europene, România şi-a armonizat legislaţia, reglementările şi standardele de calitate în domeniile vizate de Uniunea Europeană, conform Acquis-ului comunitar. Practicarea în UE a profesiilor de sănătate este riguros reglementată de directive sectoriale (specifice), iar pregătirea viitorilor profesionişti se realizează în contextul acestor reglementări. Prin urmare, învăţământul de sănătate clujean păstrează tradiţia pregătirii eminamente practice (la patul bolnavului) a viitorilor profesionişti. Acestea sunt criteriile primordiale de atragere a studenţilor internaţionali. Taxele ţin de o decizie politică şi sunt stabilite de către minister, în contextul unor criterii economice locale şi internaţionale.

Care este procentul de studenţi din Maroc faţă de cel din Franţa? Există o strategie de creştere a numărului de studenţi din Europa de Vest?

Totalul numărului de studenţi la secţia de predare în limba franceză este de 1.164. Ei provin din Algeria, Belgia, Elveţia, Franţa, Maroc, Monaco şi Tunisia. Dintre aceştia, 919 sunt cetăţeni francezi.

Selecţia studenţilor din afara României se face pe criterii de performanţă anterioare începerii studiilor de sănătate. Studenţii din ţările Uniunii Europene se bucură de prerogativele reglementărilor în vigoare. Aşa cum v-am mai subliniat, în mod cert nu vom creşte numărul de studenţi în detrimentul calităţii actului educaţional.

Sistemul românesc nu este atât de performant precum ne-am dori cu toţii. Cum influenţează calitatea învăţământului medical performanţa sistemului sanitar românesc?

Calitatea unui sistem de sănătate (un amplu angrenaj pe verticală şi orizontală) este determinată de mai mulţi factori. În primul rând, de politicile de sănătate, apoi de calitatea şi de performanţa componentelor (instituţiilor) în sistem şi, nu în ultimul rând, de calitatea şi performanţa resurselor umane: a profesionalismului practicienilor. Universităţile de medicină şi farmacie contribuie substanţial la pregătirea viitorilor profesionişti, dar se implică şi prin activitatea experţilor săi în comisii şi foruri profesionale ale sistemului de sănătate.

Lipsa eficienţei sistemului de sănătate este influenţată şi de faptul că aproximativ 50% din absolvenţii de medicină din România părăsesc sistemul?

Aşa cum am mai amintit, performanţa unui sistem de sănătate este determinată şi de resursa de profesionişti de sănătate, atât în ceea ce priveşte numărul, cât şi calitatea profesională a acestora. Într-o Europă fără frontiere şi într-o lume globalizată, migraţia forţei de muncă e un fenomen firesc şi nu este acesta contextul de a dezbate factorii care-l determină. Sistemul de sănătate trebuie şi poate să facă evaluări pe termen mediu şi lung, pentru predicţia necesarului de profesionişti, şi să ia măsurile adecvate pentru a-l asigura.

Credeţi că trebuie reformat sistemul de învăţământ românesc? Dacă da, cum?

În epoca societăţii bazate pe cunoaștere, pentru impulsionarea creativităţii şi inovării, consider că se cer măsuri ample pentru a spori competitivitatea universităților, apărând necesitatea unui nou cadru pentru învățământul universitar.

 Anual, universitatea încasează aproape 3 milioane de euro de la studenţii străini. Cum sunt redirecţionaţi aceşti bani în cadrul universităţii?

Performanţele atinse în ultimii doi ani s-au obţinut pe baza următoarelor criterii: o strategie inovativă, dublată de un management performant, o activitate devotată a întregului colectiv al instituţiei și prin investiţii bine orientate pentru creşterea calităţii actului educaţional şi a vizibilităţii Universităţii prin rezultatele cercetării. De aici se poate înţelege că întregul venit este redirijat spre crearea condiţiilor de învăţare şi cercetare similare sau cel puţin competitive cu cele ale ţărilor din care ne vin studenţi, cu ale ţărilor cu care ne confruntăm performanţele.

Competitivitate înseamnă a-ţi compara performanţele cu instituţii similare, pe plan regional, naţional sau internaţional.

Învăţământul de sănătate clujean păstrează tradiţia pregătirii eminamente practice (la patul bolnavului) a viitorilor profesionişti. Acestea sunt criteriile primordiale de atragere a studenţilor internaţionali.

Ce metode ar putea fi implementate pentru a convinge totuşi medicii să rămână în țară?

Profesioniştii de înaltă calificare, cum sunt medicii, trebuie să aibă libertatea de a-şi crea propria traiectorie profesională. În acest domeniu, întotdeauna mai rămâne loc pentru a mai învăţa, pentru a mai cunoaşte, pentru a împărtăşi. De aceea nu cred că termenul “convingere” este cel adecvat. Sunt convins că prin politici de sănătate corecte, prin investiţii adecvate şi condiţii decente de muncă, mulţi tineri care în mod firesc doresc să înveţe şi în afara graniţelor ţării se vor hotărî să îşi practice în final profesia în România.

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: