Politici de Sanatate

Învățământul medical românesc este cel mai mare exportator de inteligență!

20 aprilie
13:31 2015
Învățământul medical românesc este cel mai mare exportator de inteligență!

Interviu realizat cu conf. univ. dr. Florin Corneliu Buicu, președintele Comisiei pentru sănătate și  familie din Camera Deputaților

Începând cu luna februarie a acestui an, Comisia pentru sănătate și familie din Camera Deputaților are un nou președinte. Este vorba despre conf. univ. dr. Florin Corneliu Buicu, medic și deputat care și-a propus ca prin inițiativele legislative, declarațiile politice și interpelările depuse să susțină schimbarea și inovația în Sănătate. În ceea ce privește sistemul de învățământ medical, Florin Corneliu Buicu consideră că  acesta este cel mai mare exportator de inteligență, contribuie la îmbunătățirea imaginii României în lume, prin pregătirea și performanțele obținute de medicii români în clinicile din străinătate.

Ce inițiative aveți în vedere anul acesta pentru a îmbunătăți asistența medicală și calitatea sistemului sanitar?

De la începutul acestui mandat, de comun acord cu colegii din comisie am inițiat o serie de audieri pentru domeniile importante cu impact în sănătate. Primele teme ale audierilor au fost legate de prețul medicamentelor și taxa clawback, la care au participat atât reprezentanți ai producătorilor de medicamente inovative și generice, reprezentanți ai autorităților, ai Ministerului Sănătății, CNAS, cât și reprezentanți ai pacienților. Legat de domeniul calității în serviciile medicale, tema celei de-a doua audieri din cadrul Comisiei a fost strategia legată de funcționarea noii autorități de acreditare a furnizorilor de servicii medicale din România, prin transformarea Comisiei Naționale de Acreditare a Spitalelor. Pe lângă acreditarea spitalelor, România are nevoie de acreditarea tuturor furnizorilor de servicii medicale, de la cabinetele de medicină de familie la ambulatorii, spitale, pentru a asigura pacienții că serviciile medicale sunt oferite în condiții similare, atât în orașe, cât și în mediul rural.

În ce stadiu se află inițiativa legislativă privind reglementarea activității de nutriționist-dietetician și de balneofiziokinetoterapeut?

Cele două domenii de activitate au cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii ani. Această dezvoltare importantă a făcut să apară pe piața muncii din România absolvenți cu pregătire de nivel diferit, având competențe diferite. Prin cele două proiecte de legi, încercăm să reglementăm domeniile astfel încât cunoștințele teoretice și competențele practice ale celor două categorii de specialiști să își găsească locul corect pe piața muncii, evitând astfel apariția unor suprapuneri în cadrul fiecărei specialități. Pentru reglementarea activității de nutriționist-dietetician, există două proiecte de lege aflate deja pe agenda Comisiei, iar în urma întâlnirilor avute cu specialiștii din domeniu ne dorim ca până la sfârșitul acestui an să reușim promovarea legii. În cazul activității de balneofiziokinetoterapeut, un proiect de lege nou se află pe agenda Senatului și urmează să ajungă la Cameră. Există mai multe încercări de reglementare a domeniului, ceva mai vechi, dar acestea sunt depășite de realitatea actuală. Și în acest caz, sperăm ca până la finalul anului să putem promova proiectul de lege.

Care este statusul proiectului legislativ privind creşterea veniturilor medicilor din spitalele de stat prin activităţi private desfăşurate în spitalele publice?

Am depus la Senat, ca primă cameră sesizată, un proiect de lege semnat de 102 parlamentari, inclusiv de ministrul Nicolae Bănicioiu, care are ca obiectiv creșterea veniturilor medicilor prin desfășurarea activităților în regim privat în spitalele publice. Prin acest proiect, se pune la dispoziția medicilor infrastructura disponibilă la nivelul ambulatoriilor spitalelor pentru a desfășura activitate în regim privat, oferind posibilitatea unor venituri suplimentare. De asemenea, infrastructura de spital este pusă la dispoziția medicilor fără a afecta rezolvarea cazurilor de urgență. Pacienții care doresc să fie tratați de un anumit medic vor putea merge la acesta, plătind o sumă suplimentară. Suma va acoperi atât cheltuielile determinate de utilizarea infra­structurii spitalicești, cât și onorariul medicului. Proiectul este și o ușă deschisă pentru apariția asigurărilor private care vor putea acoperi această categorie de cheltuieli. Deocamdată, proiectul se află în dezbatere parlamentară și vor putea fi aduse în continuare amendamente, astfel încât la finalul dezbaterilor să avem o lege corectă și care să ofere cadrul dorit de pacienți și de medici.

Cum poate fi farmacoeconomia o soluție pentru creșterea bugetului Sănătății, în România?

La prima conferință națională de farmacoeconomie și management sanitar, desfășurată anul trecut la Tîrgu Mureș, au participat specialiști din domeniu din România, dar și din străinătate. S-au prezentat problemele cu care se confruntă specialiștii din acest segment, modele de bune practici utilizate în alte state europene, din perspectiva asigurării veniturilor sistemului de asigurări și a evaluării tehnologiilor medicale și a medicamentelor. O parte din concluziile acestei conferințe se regăsesc, de exemplu, în noul cod fiscal și de procedură aflat în dezbatere publică, propus de Ministerul de Finanțe. De asemenea, o serie de alte concluzii au fost preluate de Ministerul Sănătății. Este vorba despre actualizarea listei de medicamente, cu delistarea produselor care nu mai corespund evaluărilor cost-beneficiu, modificarea Ordinului 75 de stabilire a prețului medicamentelor și introducerea conceptului de cost-volum în stabilirea prețului medicamentelor.

Cum se poate rezolva starea de nemulțumire atât a companiilor farma (taxe și lipsa finanțării suficiente), cât și a pacienților români (fără acces la medicamente)?

Sănătatea este un domeniu în care nemulțumirea este ceva specific – nemulțumirea pacienților, care doresc acces la cele mai noi tehnologii și medicamente, și nemulțumirea specialiștilor, care doresc venituri mai mari. Este un fenomen prezent în toate sistemele medicale, inclusiv în țările consacrate. Sistemul nu trebuie să își propună să facă „economii la sănătate”. Este un termen care mie nu-mi place. Sistemul de sănătate trebuie să asigure, desigur în limita bugetului, echitate, accesibilitate, cele mai bune servicii și cele mai bune produse, la cel mai mic preț, în urma evaluărilor de cost-eficacitate-beneficiu. Orice companie lucrează pentru profit și acest lucru trebuie recunoscut. Pe acest teren, autoritățile trebuie să găsească o cale de echilibru. Să vă dau un exemplu: în ultimii trei ani, finanțarea sistemului de sănătate a crescut în sume cu aproximativ 45%, suma cheltuită în plus în ultimii cinci ani fiind de aproximativ două miliarde de euro. Cum Sănătatea are permanent nevoie de sume suplimentare, trebuie să recunoaștem că această creștere de finanțare nu s-a revăzut în sporirea percepției și a nivelului de mulțumire ale pacientilor, după cum arată raportul Comisiei Europene, care plasează România pe penultimul loc pe continent. Cred că încercarea autorităților de a limita la maximum „pierderile” din sistem, urmată de solicitările de creștere a finanțării sistemului, reprezintă conduita corectă. Actualizarea prețurilor la medicamente solicitată de minister va determina o scădere a prețurilor acestora, care va declanșa o nemulțumire la nivelul companiilor, dar cu siguranță va mulțumi pacienții, care vor plăti mai puțin pentru medicamente. Dacă această reducere de prețuri va fi urmată și de o creștere a alocării sumelor, va crea spațiul bugetar pentru includerea noilor terapii.

Considerați că învățământul medical românesc ar trebui reformat?

Învățământul medical românesc este cel mai mare exportator de inteligență. Acest export să știți că aduce și o imagine bună României. Medicii care lucrează peste tot în lume, atât în cercetare, cât și în asigurarea de servicii medicale, sunt la locul lor de muncă ambasadori ai României. De asemenea, am constatat o creștere a atractivității mediului academic medical românesc pentru studenți străini. În Iordania, ministrul Sănătății este vorbitor de limba română și există multe alte exemple. Este un trend ce se va menține în anii următori. Nu cred că trebuie să ne fie frică de această realitate, ci cred că trebuie să ne adaptăm acestei situații. Probabil, o creștere a numărului de locuri la universitățile de medicină, dublată de investiții în infrastructura academică medicală, chiar din bani europeni, ar determina și o creștere a competitivității în pregătirea academică medicală.

România are nevoie de acreditarea tuturor furnizorilor de servicii medicale,

Sănătatea este un domeniu în care nemulțumirea este ceva specific – nemulțumirea pacienților, care doresc acces la cele mai noi tehnologii și medicamente, și nemulțumirea specialiștilor, care doresc venituri mai mari.

Maria Vasilescu

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: