Pacienții cu astm sever reprezintă acea categorie de pacienți care, pe lângă tratamentul standard al bolii, necesită o terapie personalizată constând în tratamentele biologice prescrise în funcție de fenotipul bolii. În ultima perioadă, Societatea Română de Pneumologie și Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică și-au intensificat eforturile pentru ca această categorie de pacienți să poată beneficia de tratamente moderne. Aproximativ 5-10% dintre pacienții cu astm suferă de forma severă a acestuia, însă efectele bolii sunt dezastruoase, însemnând internări repetate în spital, absenteism de la școală sau de la locul de muncă și, în general, o calitate extrem de scăzută a vieții, au atras atenția specialiștii cu ocazia Zilei Mondiale a Astmului, marcată în data de 7 mai.
„Pacienții trebuie să fie extrem de atenți la simptome, pentru că, printr-un tratament adecvat, acestea pot să dispară sau să fie minime. De asemenea, trebuie testată funcția pulmonară prin spirometrii periodice. Pentru că și aceste spirometrii oferă informații privind gradul de severitate al astmului și necesitatea conturării și a adaptării tratamentului la nevoile pacientului. Mesajul esențial însă este legat de tratamentul astmului, care trebuie să fie continuu. Iar la cei cu astm sever, tratamentul trebuie să fie personalizat, așa cum indică și actualizarea din 2019 a ghidului GINA (Global Innitiative for Asthma). În acest sens, un program național dedicat pacienților cu astm sever le-ar ușura acestora accesul la terapiile inovatoare, biologice, care permit reducerea riscului de exacerbări amenințătoare de viață și controlul simptomelor”, a explicat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, președinta Societății Române de Pneumologie.
„Pacienții cu astm sever au o calitate a vieții scăzută, au simptome zilnice, fac exacerbări frecvente, se internează des, lipsesc de la școală/ serviciu, au activitate fizică limitată. Deși reprezintă doar 10% din totalul pacienților cu astm, consumă aproximativ 50% din resursele alocate. În fiecare săptămână, unu din cinci pacienți cu astm sever suferă o criză atât de severă, încât nu poate nici măcar solicita ajutor”, a subliniat prof. dr. Florin Mihălțan, pneumolog, președintele Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie.
Complianța la tratament
Formele severe de astm presupun o medicație extrem de extensivă. În România, există un cumul mare de elemente care alimentează astmul sever, iar specialiștii menționează, în primul rând, complianța la tratament. „Sunt pacienți care se simt bine și renunță la spray fără să consulte medicul, sunt pacienți care nu știu să folosească corect acel spray – de unde rezultă acele crize de astm și spitalizări repetate. În funcție de severitatea bolii și de numărul de terapii care sunt introduse, tratamentul astmului sever reprezintă un cumul de terapii care includ și terapiile biologice – noutatea absolută care completează panoplia terapeutică a astmului. GINA anunță, în 2019, o schimbare de principii de tratament, o personalizare a terapiei. Progresele în astmul sever sunt imense, în sensul de descifrare a acelor mecanisme patogenice care intervin, iar, mai departe, pasul spre normalizarea vieții pacienților cu această boală este unul singur. Ideea de bază, în momentul de față, este că astmul sever devine din ce în ce mai preocupant pentru cadrele medicale, iar pentru fiecare pacient trebuie să ne adaptăm terapeutic și să personalizăm”, a mai explicat prof. Mihălțan.
Un alt reper esențial al ghidului GINA 2019 este recomandarea de utilizare a tratamentului antiinflamator în toate treptele de severitate ale astmului, ceea ce presupune introducerea în schema de tratament a pacientului cu astm a unui corticoid inhalator. „Această schimbare reprezintă un element esențial, pentru că atrage atenția că inflamația este elementul central al pacientului cu astm, indiferent de severitatea lui”, a adăugat prof. Ulmeanu.
de Valentina Grigore
