Politici de Sanatate

Inovația și colaborarea, factori esențiali pentru creșterea rezilienței sistemului de sănătate

27 noiembrie
12:38 2020
Inovația și colaborarea, factori esențiali pentru creșterea rezilienței sistemului  de sănătate

Interviu cu Mirela Iordan, Country Manager Pfizer

Actuala criză sanitară a dat ocazia publicului și privatului, dar și entităților private între ele, să colaboreze mult mai bine și să găsească soluții în sprijinul pacienților. Cum au evoluat aceste parteneriate?

Pandemia de COVID-19 a relevat cât de fragile și de interdependente sunt sistemele de sănătate, societatea și economia la nivel global. În fața unei poveri atât de mari, colaborarea dintre actorii din sănătate și inovația în sănătate devine esențială pentru un răspuns care să permită nu doar revenirea la o stare de normalitate cât mai curând cu putință, dar și crearea premiselor dezvoltării unui sistem de sănătate mai performant, mai rezilient decât cel dinaintea izbucnirii pandemiei.

La nivel local, ajutorul umanitar oferit de industria de sănătate alături de alte sectoare a avut o contribuție importantă, în special în faza de răspuns rapid prin suplimentarea resurselor la dispoziția instituțiilor medicale în ceea ce privește echipamentele de protecție pentru cadrele medicale din linia întâi și aparatura medicală de specialitate. O altă direcție importantă a reprezentat-o dialogul continuu cu autoritățile pentru identificarea de măsuri menite să asigure continuitatea accesului la servicii medicale pentru pacienții cu alte patologii decât COVID-19.

La nivel global, colaborarea dintre sectorul public, de reglementare, academic și industria din sănătate a contribuit în special prin mobilizarea rapidă de resurse și accelerarea cercetării și dezvoltării de metode de diagnostic specific, medicamente și vaccinuri. Pe frontul global al științei și inovației, în mai puțin de 10 luni au fost demarate peste 250 de proiecte de cercetare și dezvoltare de vaccinuri împotriva SARS-CoV-2 (dintre care peste 30 se află în stadiul de studii clinice), peste 700 de noi potențiale medicamente, iar peste 300 de metode diagnostice au fost deja aprobate pentru utilizare.

La nivel mondial, experții vorbesc de construirea unor sisteme de sănătate reziliente. Cum se poate realiza acest lucru în România?

Deși suntem încă departe de sfârșitul pandemiei, importanța întăririi rezilienței sistemului de sănătate (capacitatea acestuia de a absorbi șocuri fără ca accesul și funcțiile lui să fie afectate) a fost recunoscută la nivel global prin alocarea de fonduri suplimentare pentru sănătate. Ca țară membră a UE, România va primi acces la sume considerabile pentru soluționarea unor probleme ce au grevat semnificativ performanța sistemului de sănătate. Exemple în acest sens sunt programul EU4Health și Programul de Redresare și Reziliență de asistență financiară, fără precedent, menite să crească reziliența sistemelor de sănătate prin alocarea de fonduri importante pentru direcții prioritare, cum sunt cele prevăzute în noua strategie de sănătate a Comisiei Uniunii Europene: oncologia, rezistența antimicrobiană (AMR), vaccinarea, digitalizarea sănătății.

Vaccinarea, un aspect prioritar

 Vorbim în permanență despre importanța prevenției, dar, în contexte precum cel de acum, ne dăm seama cu adevărat de importanța ei. O componentă esențială a prevenției este vaccinarea, capitol la care România nu stă foarte bine. Cum a afectat pandemia rata de vaccinare? Cum susține Pfizer alinierea României la standardele europene?

Un aspect sensibil, prioritar, ce trebuie soluționat în perioada imediat următoare este, într-adevăr, situația vaccinării împotriva unor boli infecțioase prevenibile ce au costuri semnificative atât medicale, cât și economice și societale. Știm că, în ultimele luni, ratele de vaccinare împotriva unor boli importante, cum sunt gripa sezonieră, rujeola, bolile pneumococice, au scăzut dramatic, ridicând riscuri semnificative ale unor epidemii potențiale suprapuse, situația putând evolua grav în contextul lunilor următoare și, în special, spre sfârșitul anului.

În luna martie a acestui an, Organizația Mondială a Sănătății a emis recomandări clare către țările membre, cerându-le acestora să mențină vaccinarea ca prioritate, în special cea antigripală și cea anti-pneumococică.

Ca reprezentanți Pfizer, unul dintre principalele obiective pe care le susținem în România, una dintre puținele țări din UE care nu are un program de vaccinare a adulților, vârstnicilor și a pacienților cronici împotriva bolilor pneumococice, este implementarea unui program de vaccinare anti-pneumococică la vârstnici și pacienți cronici. Acest lucru duce la alinierea României la practicile deja existente în Europa și în lume în ceea ce privește vaccinarea anti-pneumococică a adulților, dar și posibilitatea implementării recomandărilor specifice OMS în timpul pandemiei COVID-19, în ceea ce privește protejarea populației vulnerabile de alte infecții respiratorii severe.

Digitalizarea a fost o unealtă extrem de utilă în pandemie. Cum și în ce condiții se poate dezvolta acest capitol, care implică atât fonduri consistente, dar și o atenție sporită față de pacienții cronici care au nevoie să meargă și în spital?

Și de această dată, tot în contextul pandemiei de COVID-19, ni s-a demonstrat că digitalizarea sistemului medical din România este posibilă. Ultimele luni – dincolo de tragedia fiecărui deces și de suferințele cauzate de SARS-CoV-2 și în pofida poverii pagubei economice – au creat oportunitatea de a testa digitalizarea sistemului sanitar. Ne referim la soluții digitale precum telemedicina, rețetele electronice, utilizarea online-ului de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru renegocieri de contracte cost/volum, depunerile electronice de dosare de prețuri către Ministerul Sănătății, dezbateri publice pe noi inițiative legislative, toate salvatoare de timp și costuri administrative. Desigur că beneficiile digitalizării erau evidente încă dinainte de pandemie, însă, așa cum arată un studiu recent, pandemia la nivel global a accelerat ritmul de adoptare a digitalizării cu cel puțin doi ani. Iar acest lucru s-a resimțit și în România.

Dintre toate, la nivelul pacientului, telemedicina aduce rezultate pozitive imediate, mai ales în contextul necesității de a impune distanțare fizică între indivizi. Accesul rapid la consultații medicale, monitorizarea continuă a funcțiilor vitale în afecțiuni cu potențial de complicații majore și deces, dar prevenibile, indiferent de distanța dintre medic și pacient sau reducerea birocrației administrative în sistemul de sănătate, toate pot aduce beneficii majore pentru pacienți, cadre medicale, sistemul de sănătate, economie și societate.

Politici inovative

Viitorul sistemului de sănătate se bazează pe inovație. Cum este abordată inovația în România?

Când afirmăm că avem nevoie de inovație, aceasta nu se limitează la medicamente inovative, aparatură inovativă sau servicii inovative. Ne referim și la politici inovative. Un exemplu bun în acest sens îl reprezintă adoptarea Legii 152/2020 a finanțării și organizării promovării sănătății și prevenirii îmbolnăvirilor. Acesta reprezintă un progres major în ceea ce privește pregătirea sistemului românesc medical în scopul prevenirii și reducerii impactului bolilor, România aflându-se de ani buni încoace pe poziția codașă în clasamentul țărilor membre UE, în ceea ce privește numărul de decese prevenibile în contextul cunoștințelor și tehnologiilor medicale actuale. Noua lege pune accent pe educația populației pentru sănătate, care, dacă va fi susținută de o colaborare largă mutual benefică atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, ar putea reduce semnificativ povara medicală, economică și societală a bolilor prevenibile, care astăzi reprezintă ponderea cea mai mare în costurile asociate bolilor.

Chiar dacă nu se mai vorbește atât de mult pe această temă, rezistența antimicrobiană continuă să facă milioane de victime anual. Cum poate fi combătută cât mai eficient?

Fără îndoială, se va vorbi din nou și, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Rezistența antimicrobiană este unul dintre factorii de vulnerabilitate majoră când vorbim de reziliența sistemului de sănătate. Un raport prezentat Națiunilor Unite în anul 2017 avertizează că, dacă tendințele actuale continuă, până în 2050 se vor înregistra 10 milioane de decese pe an și costuri cumulative de 100 de trilioane de dolari.

Raportul de țară realizat în urma unei vizite efectuate în România în 2017 de către reprezentanții Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC) reflectă situația rezistenței antimicrobiene astfel: „România se află la o răscruce. Dacă nivelurile actuale de AMR persistă sau chiar cresc, este probabil ca infecțiile netratabile, asociate asistenței medicale, în special cele cauzate de Klebsiella pneumoniae și Acinetobacter baumannii, să devină realitate. Acest lucru ar avea un impact serios asupra capacității spitalelor de a oferi servicii medicale esențiale, cum ar fi tratamentul cancerului, proceduri chirurgicale majore și terapie intensivă”.

Medicamentele antiinfecțioase stau la baza medicinii moderne așa cum o cunoaștem, vindecând și chiar ajutând la prevenirea multor tipuri de infecții. Datorită produselor antiinfecțioase, putem trata infecții minore și vindeca cel mai adesea bolile infecțioase grave, putem efectua proceduri de rutină și intervenții chirurgicale complexe, care prezintă un risc de infecție gravă, dar putem și oferi tratament imunosupresiv vital persoanelor cu cancer.

În cadrul Pfizer, suntem conduși de dorința de a proteja sănătatea publică globală și de a răspunde nevoilor medicale ale persoanelor care suferă de boli infecțioase. Ne-am angajat să fim un furnizor principal de soluții care să ajute atât la prevenirea, cât și la tratarea infecțiilor. Pfizer a fost unul dintre primii semnatari ai Declarației privind combaterea rezistenței antimicrobiene (AMR) în 2016. Am fost recunoscuți de Raportul de referință privind rezistența la antimicrobiene a Fundației Access to Medicine, ca fiind compania numărul unu pentru administrare și clasându-ne în rândul primelor două mari companii farmaceutice de top pe piața medicamentelor pentru tratarea bolilor infecțioase.

de Valentina Grigore

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: