Interviu cu prof. dr. Gabriela Radulian, președintele Societății de Neuropatie Diabetică.
Diagnosticul, monitorizarea adecvată și tratamentul corespunzător al diabetului zaharat reprezintă o adevărată provocare pentru lumea medicală. „Pe lângă implementarea unor politici de sănătate care vizează cu interes major managementul acestei patologii extrem de complexe, studiile din ultimii ani au permis introducerea în ghidurile internaționale a unor clase inovatoare de medicamente, respectiv GLP-1 RA și SGLT2-i, care au ca țintă atât controlul glicemic propriu-zis, cât și pe cel al complicațiilor bolii”, explică prof. dr. Gabriela Radulian, șef Secție Clinică Diabet II a Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „Prof. dr. N. Paulescu”.
Cum poate fi îmbunătățită depistarea precoce a diabetului?
Datele publicate în ediția IX a Atlasului IDF din 2019 au sugerat că 232 milioane de adulți (1 din 2) rămân nediagnosticați cu diabet zaharat. Ediția X a Atlasului IDF, care va fi publicată în decembrie 2021, cuprinde statistici actualizate. Astfel, în 2021, 537 milioane de adulți cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani prezintă diabet zaharat, respectiv 1 din 10 persoane, având o tendință de creștere la 643 milioane de cazuri în 2030, respectiv până la 784 milioane până în 2045. Totodată, 541 milioane de adulți au toleranță alterată la glucoză, ceea ce îi expune la un risc crescut de diabet zaharat. Datele actuale publicate de IDF indică faptul că diabetul zaharat este responsabil de 6,7 milioane de decese în 2021, adică un deces la fiecare 5 secunde. Un procent semnificativ de pacienți este depistat în stadiul complicațiilor diabetului zaharat, fapt ce indică importanța screeningului și a diagnosticului precoce, în vederea instituirii terapiei antihiperglicemiante optime.
Tema Zilei Mondiale a Diabetului 2021 este „Acces la îngrijiri în diabet: dacă nu acum, atunci când?”. Având în vedere modul în care pandemia a afectat persoanele cu diabet, cum considerați că ar trebui să fie abordat într-o manieră integrativă managementul diabetului?
Pandemia cu SARS-CoV- 2 a generat noi provocări pentru medicii diabetologi în ceea ce privește managementul diabetului zaharat (telemedicina, lipsa monitorizărilor periodice, etc.). Aceasta a exercitat un impact direct asupra persoanei cu diabet zaharat prin scăderea adresabilității către serviciile medicale de specialitate, susținută și de teama față de infecția cu noul coronavirus. Efectul pandemic poate fi minimizat printr-o perpetuă comunicare medic-pacient. Diabetul zaharat reprezintă o patologie extrem de complexă, aflată la intersecția spectrelor cardio-reno-metabolice, fiind esențială o permanentă interconexiune între specialitățile medicale, care face posibilă abordarea adecvată a managementului și care generează oportunități terapeutice personalizate. E fundamentală inițierea rapidă a tratamentului corespunzător – „Dacă nu acum, atunci când?” – prin creșterea accesibilității la serviciile medicale pentru toate persoanele cu diabet zaharat.
Suntem la 100 de ani de la descoperirea insulinei. Ce a însemnat această descoperire și cum vedeți dvs. inovațiile din aria terapeutică a diabetului?
Anul 2021 marchează centenarul descoperirii insulinei de către prof. dr. Nicolae Paulescu, aceasta fiind una dintre cele mai mari realizări medicale. Înainte de descoperirea insulinei, diabetul zaharat reprezenta o afecțiune fără tratament. De aceea, astăzi, inovație în diabetul zaharat nu înseamnă doar pașii parcurși în descoperirea și comercializarea preparatelor insulinice. Vorbim despre insuline îmbunătățite în timp ca eficacitate, ca mod de administrare și siguranță terapeutică. Au apărut analogii de insulină bazali, respectiv cei care pot fi administrați la mese – modalități prin care se realizează un control glicemic mult mai bun și generează flexibilitate în tratamentul insulinic. Anul acesta a fost lansat și în România un analog ultrarapid de insulină, care marchează o acțiune rapidă după administrare, cu un efect important de scădere a glicemiilor post-prandiale.
Inovație în diabet înseamnă și primul glucagon cu administrare nazală, care a făcut posibilă acordarea de ajutor medical de urgență persoanelor cu crize de hipoglicemie severă, inclusiv de către personal necalificat din punct de vedere medical.
Inovație în tratamentul diabetului zaharat tip 2 a reprezentat și apariția noilor clase de medicamente antihiperglicemiante – agoniștii receptorilor GLP-1 și inhibitorii de SGLT-2 care, de anul acesta, pot fi prescriși chiar și în combinație, conform protocolului terapeutic, pentru acțiunile sinergice, complementare care asigură un mai bun control glicemic. Agoniștii de GLP-1 induc reduceri importante ale hemoglobinei A1c, scădere în greutate, dar și îmbunătățirea profilului lipidic. GLP-1 RA (liraglutid, dulaglutid, semaglutid) se recomandă conform ghidurilor internaționale persoanelor cu diabet zaharat tip 2 și boală cardiovasculară aterosclerotică. În urma rezultatelor studiului REWIND au fost extinse beneficiile cardiovasculare și în prevenția primară, respectiv în cazul pacienților ce prezintă doar factori de risc, conform ghidului Asociației Americane de Diabet. Inhibitorii de SGLT-2 (empagliflozin, dapagliflozin, canagliflozin) sunt recomandați în tratamentul pacienților cu diabet zaharat tip 2, potrivit dovezilor din studiile EMPA-REG, DECLARE-TIMI 58 și CANVAS, care au demonstrat beneficii cardiovasculare, reducerea spitalizărilor pentru insuficiența cardiacă și protecție renală. Totodată, inovație în aria terapeutică a diabetului zaharat tip 2 înseamnă și apariția primului agonist dual al receptorilor GLP-1 și GIP cu administrare săptămânală.
de Valentina Grigore
