Interviu cu dr. Ștefan Busnatu, medic cardiolog, Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, șef lucrări, prodecan Facultatea de Medicină, UMFCD, coordonator Centrul de Inovație și eHealth, UMFCD, consilier onorific al ministrului sănătății.
În fiecare zi, 5.000 de persoane își pierd viața din cauza «ucigașului» numărul unu la nivel european: bolile cardiovasculare (BCV). „Pentru remedierea situației, trebuie un răspuns concertat al autorităților publice împreună cu medicii și, nu în ultimul rând, cu beneficiarii, respectiv cu pacienții, luptând pe toate liniile de prevenție: primordială, primară, secundară și terțiară. Ar trebui definită o strategie de combatere a bolilor cardiovasculare pe următorii 5-10 ani astfel încât să existe o direcție clară de implicare din partea tuturor actorilor cu roluri în prevenția cardiovasculară”, afirmă dr. Ștefan Busnatu.
Cum trebuie acționat și, mai ales, cine este în măsura să rezolve această situație ce aduce mai mult a statistică specifică unui conflict militar?
Cu siguranță această statistică este mai mult decât sugestivă în contextul actual, pentru că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate la nivel european. Și cu toate că terapia avansează foarte mult, ele au tendința de a deveni din ce în ce mai frecvente și mai amenințătoare într-o Europă îmbătrânită. Însă, ca să fim practici și să începem de undeva, să facem schimbări vizibile, ar trebui să ne asigurăm că populația are acces la educația necesară, pe de o parte, și, pe de altă parte, că medicii au o atitudine cât mai proactivă, îndreptată către prevenție, atunci când interacționează cu pacienții. Medicul cardiolog, și nu numai, pentru că aici am putea enumera și medicul de familie, pe cel de medicină internă, pediatru, diabetolog, cât și alte specialități medicale, are responsabilitatea de a informa pacientul cu privire la riscul de a dezvolta în viitor o patologie cardiovasculară. Acest risc se poate calcula cu ajutorul unor scoruri, coroborând anumiți parametri și date clinice (vârsta, sexul, valoarea tensiunii arteriale sistolice, a colesterolului total și statutul de fumător sau nefumător ale pacientului).
După o evaluare amănunțită a pacientului, medicul trebuie să ofere recomandări specifice în funcție de rezultatele obținute, atât în ceea ce privește medicația, cât și modificarea stilului actual de viață. Aceste recomandări trebuie să fie bazate pe ghidurile medicale de profil. Nu mai suntem în perioada în care să ne bazăm deciziile pe opinii personale și impresii, acțiunile medicale trebuie fundamentate pe dovezile medicale existente, dovezi care pot fi regăsite în aceste materiale de specialitate. Așadar, medicul împreună cu pacientul ar trebui să lucreze în echipă pentru a menține calitatea vieții acestuia la un nivel optim, pentru ca cel din urmă să se poată bucura de o viață lipsită de limitări generate de boală. Medicul trebuie să ofere recomandări personalizate pentru pacient în funcție de riscul cardiovascular al acestuia, iar pacientul are responsabilitatea de a urma acele recomandări pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate și pentru a preveni exacerbările.
Care este rolul prevenției secundare și ce acțiuni ați întreprins, sau aveți în vedere, pentru promovarea prevenției secundare, ținând cont și de calitatea dvs. de membru al Nucleului de prevenție secundară și reabilitare cardiacă al Asociației Europene de Cardiologie Preventivă, parte a European Society of Cardiology?
Prevenția secundară, atribuibilă persoanelor care au fost diagnosticate cu boală cardiovasculară, reprezintă totalitatea măsurilor de reducere a expunerii la factorii de risc și de promovare a factorilor protectori, pentru a preîntâmpina repetarea unui eveniment cu risc ridicat de mortalitate.
Viziunea mea pentru prevenția secundară bazată pe activitățile de eHealth pe care le dezvolt este să susțin crearea unui mediu de telereabilitare la domiciliu, bazat fiind pe dispozitivele inteligente de monitorizare de la distanță, dar și pe algoritmi de inteligență artificială, pentru a putea desfășura un program coerent de recuperare cardiacă la domiciliul pacientului. Acesta poate reprezenta una dintre cărămizile de construcție pentru scopul nostru general, de a crește participarea pacienților la programele de recuperare cardiacă. Acestea la momentul actual sunt aproape inexistente în țara noastră, din cauza decontării incomplete a acestor servicii medicale, ceea ce a și condus la o slabă dezvoltare a rețelei de recuperare cardiacă în țara noastră. Tehnologia poate produce rezultate extraordinare, la costuri mai reduse, prin suportul în schimbarea stilului de viață al pacienților cardiovasculari. Pentru adoptarea corectă a soluțiilor cardiace digitale, sprijin ideea că trebuie să construim și educația digitală în paralel cu dezvoltarea acestora, prin ghiduri de utilizare a instrumentelor digitale pentru prevenirea secundară dedicate educației medicilor, educației asistenților medicali, dar și a pacienților, deoarece aceștia sunt punctul central al sistemelor.
Încerc în acest demers să susțin pe cât posibil activitățile de educare a pacienților în jurul recuperării cardiace la nivel național (https://www.healthy-heart.org/, www.recuperare-cardiaca.ro, www.dr-heart.ro, www.cardiologiemoderna.ro) și, de asemenea, la nivel european în jurul canalelor de comunicare online existente ale Asociației Europene de Cardiologie Preventivă, membră a Societății Europene de Cardiologie. Un alt deziderat al meu în perioada următoare este acela de a contribui la crearea Strategiei de combatere a bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare alături de colegii din societatea noastră profesională și alături de reprezentanții pacienților, care consider că sunt elementul principal care va putea conduce și la implementarea unui astfel de document.
Cum poate fi realizată o simplificare a accesului la screeningul bolilor cardiovasculare, în special pentru populațiile vulnerabile?
Procesul de screening poate fi optimizat cu ajutorul tehnologiilor digitale. Implementarea corectă a acestora ne poate ajuta să înaintăm în vârstă activi și sănătoși. Evoluția spre tehnologizare în țara noastră se realizează cu pași mici, pentru că resursa umană de specialitate în sectorul public este extrem de deficitară. Lucrurile totuși progresează și, în următorii ani, cu ajutorul fondurilor de redresare și reziliență și al celor din programul operațional sănătate, vom ajunge să avem un sistem național de telemedicină care cu siguranță va fi un instrument util pentru a optimiza activitățile de screening, în special în zonele vulnerabile.
Totodată, medicul de familie va avea în cabinetul medical dispozitive inteligente de evaluare rapidă a pacientului pentru a-i cuantifica riscul cardiovascular, iar cu ajutorul platformei de telemedicină va putea fi conectat la centre de specialitate pentru a direcționa din timp pacienții la risc cardiovascular înalt către specialiști, astfel încât să se intervină cât mai prompt cu măsurile de corecție a riscului, fie că vorbim de terapia medicamentoasă sau de măsurile nonfarmacologice. Prin acest schimb digital de informații, profesioniștii din sănătate pot accesa rapid datele pacientului în vederea stabilirii unui diagnostic sau a monitorizării regulate a stării de sănătate a acestuia. Atât medicul, cât și pacientul sunt la curent într-o perioadă scurtă cu evaluările medicale ale pacientului și cu recomandările medicale venite din partea medicului curant.
Prin tot acest sistem se pot realiza simplificarea accesului la screening, cât și primirea recomandărilor și mai ales monitorizarea pacientului pe termen lung.
Consolidarea rolului sănătății digitale și a schimbului de informații reprezintă o modalitate eficientă de a reduce povara bolilor cardiovasculare?
Bineînțeles că tot conceptul de telemedicină are un rol fundamental în practica medicală, mai ales raportându-ne la ultimii doi ani, în care accesul pacienților în unitățile sanitare a fost limitat. În România, această latură încă nu este dezvoltată și înțeleasă în totalitate, dar important este să existe deschidere către inovație și nu refuzul categoric al populației din cauza lipsei de informare.
De asemenea, este normal să existe o reticență asupra schimbului de informații, însă trebuie înțeles faptul că toate acele informații cu caracter medical ajută personalul medical să ofere cea mai bună abordare terapeutică prin individualizarea tratamentului. Eficiența telemedicinii a fost deja dovedită mai ales dacă ne gândim la perioada pandemică, astfel că la momentul actual sunt necesare implementarea acesteia pe scară largă și creșterea nivelului de acceptabilitate în rândul populației, pentru a putea beneficia de servicii medicale de calitate cât mai rapid. Pacienții nediagnosticați cu boală cardiovasculară care se află la risc sau nu pot beneficia de recomandări asupra unui stil de viață sănătos de la specialiști în domeniu, cât și de interpretarea anumitor rezultate într-un timp mult mai scurt, sub forma unui schimb de informație în mediul digital. Cu siguranță consolidarea rolului sănătății digitale ar reprezenta un factor important pentru reducerea numărului de cazuri și internări, cu impact asupra cheltuielilor de îngrijire per pacient și asupra morbidității și mortalității de cauză cardiovasculară.
Care ar fi, în opinia dumneavoastră, principalele avantaje ale unui plan european de combatere a bolilor cardiovasculare, pe modelul celui pentru cancer și, evident, ale unui plan național de boli cardiovasculare?
Introducerea unui plan european sau național de combatere a bolilor cardiovasculare ar avea un impact benefic asupra factorilor de risc prin campanii de promovare a sănătății (alegeri alimentare sănătoase și activitate fizică regulată). Scopul unui astfel de plan ar fi centrat pe mijloacele de prevenție, depistarea precoce a bolii, diagnosticarea, tratamentul bolii și menținerea sau îmbunătățirea calității vieții pacienților. Un astfel de plan de combatere a bolilor cardiovasculare ar fi dovada faptului că în acest domeniu se dorește inovarea și cercetarea unor abordări noi pentru contracararea bolilor cardiovasculare, acordarea îngrijirilor medicale la un nivel superior, cât și prevenirea mai eficientă.
Care sunt proiectele dvs. de viitor?
Recent, am încheiat unul dintre proiectele Horizon 2020, vCare (Virtual Coaching Activities in Rehabilitation for Elderly), pe care l-am desfășurat în Clinica de cardiologie a Spitalului Clinic de Urgență Bagdasar-Arseni, proiect în care ne-am propus ca prin intermediul unui asistent virtual să desfășurăm programe personalizate de reabilitare pentru pacienții cu patologie cardiovasculară și neurologică. Proiectul a fost foarte complex, început în 2017, cu parteneri din 6 țări europene care au colaborat pentru a construi acest sistem inteligent de recuperare de la distanță a pacienților.
Mai simplu spus, pacienții cu insuficiență cardiacă sau cu istoric de infarct miocardic au interacționat cu un asistent virtual cu funcții digitale de a trimite notificări prin care le reamintea acestora să își administreze medicația, să rămână activi, să își desfășoare activitate fizică cu monitorizarea frecvenței cardiace, să își măsoare tensiunea arterială și, de asemenea, le oferea pacienților sesiuni educative de e-learning prin intermediul unor filmulețe realizate de medicii din proiect. Rezultatele sunt promițătoare la nivel general și urmează ca în curând să le publicăm într-un jurnal științific.
de Valentina Grigore
