Comisia Europeană a lansat, pe 22 iunie 2022, inițiativa ”Mai sănătoși împreună” pentru a sprijini statele membre UE să reducă povara bolilor netransmisibile.
Această inițiativă identifică acțiuni eficiente și instrumente de sprijin juridic și financiar disponibile în cinci domenii principale: boli cardiovasculare, diabet, boli respiratorii cronice, sănătate mintală și tulburări neurologice, precum și principalii factori care contribuie la acestea. Inițiativa va avea un buget de 156 de milioane euro în cadrul programului de lucru 2022 al EU4Health.
„Bolile netransmisibile reprezintă 80% din povara bolii în UE, punând o presiune considerabilă asupra sistemelor noastre de sănătate. Inițiativa de astăzi este un pas important pentru a continua să le abordăm într-un mod sistematic și cuprinzător. Făcând această cale către o mai bună prevenire, detectare și tratament împreună cu statele membre și părțile interesate, continuăm să construim bazele puternicei noastre Uniuni Europene a Sănătății, realizând în același timp inițiativele noastre cheie în domeniul sănătății, cum ar fi Planul European de Combatere a Cancerului”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară.
Inițiativa este construită similar Planului European de Combatere a Cancerului, având 5 piloni principali. ”Principalele direcții de acțiune ale Inițiativei sunt 1. Cunoștințe și date, 2. Prevenire, 3. Screening și depistare precoce, 4. Diagnostic și tratament, 5. Calitatea vieții”. Primul pas al acestei inițiative a fost crearea în comun a unui document de îndrumare împreună cu autoritățile competente ale țărilor UE, cu contribuții din partea părților interesate din domeniul sănătății, organizațiilor internaționale și numeroase departamente ale Comisiei, din ianuarie până în mai 2022”, a explicat John F. Ryan, director general adjunct DG SANTE.
Acest document ajută la orientarea politicilor și stabilește o bază pentru implementarea acțiunilor în următorii ani. Documentul este, prin urmare, un set de instrumente pentru a coordona acțiunile privind bolile netransmisibile și pentru a identifica și a crea ferestre de oportunitate pentru acțiuni cu impact ridicat care să fie implementate în țări. Astfel de acțiuni pot include adoptarea de politici la nivel național sau la nivelul UE și transferul de bune practici, dezvoltarea și punerea în aplicare a orientărilor și recomandărilor, pilotarea și lansarea de abordări inovatoare sau lansarea de proiecte care se estimează că vor avea un impact semnificativ.
Documentul de îndrumare poate fi consultat AICI.
Povara bolilor netransmisibile în Uniunea Europeană
Principalele tipuri de boli netransmisibile sunt cele cardiovasculare, diabetul, cancerul, afecțiunile respiratorii cronice și tulburările de sănătate mintală. Aceste afecțiuni reprezintă aproximativ 86% din toate decesele în regiunea europeană a OMS. În UE, bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces (37% din toate decesele în 2017), urmată de cancer (26%) și boli cronice respiratorii (8%). Demența din cauza bolii Alzheimer sau a altor cauze a reprezentat 5% din toate decesele în 2017, iar diabetul – 2%. Sinuciderea (1% din toate decesele în 2017) este cea mai frecventă cauză a deceselor violente.
”Acest eveniment marchează o nouă eră în eforturile noastre de a preveni și de a controla bolile netransmisibile în Uniunea Europeană. Populația este tot mai în vârstă, iar acțiunile pentru a ajuta și menține o stare optimă de sănătate devin din ce în ce mai urgente. Succesul economic al UE depinde de starea de sănătate a populației. Evenimentul de astăzi nu este finalul întregului proces. Intenționăm să organizăm întâlniri bianuale pentru a oferi tuturor celor interesați ocazia să afle ultimele informații, dar și să contribuie cu sugestii la îmbunătățirea luptei împotriva bolilor netransmisibile. Avem nevoie ca Statele Membre și stakeholderii să mențină același nivel de angajament demonstrat până acum. Împreună avem responsabilitatea să profităm din plin de posibilitățile oferite de acțiunile ambițioase ale acestei inițiative”, a concluzionat Sandra Gallina, director general DG Sante.
Valentina Grigore
