Tratamentul hepatitei C este complet subvenționat de casele de asigurări, însă nu există un buget fix alocat, fiecare casă județeană de asigurări fiind responsabilă de nivelul de prioritizare a numărului de pacienți care pot fi tratați pe an. Deși femeile însărcinate trebuie testate pentru depistarea hepatitei C, screeningul nu este întotdeauna subvenționat. Acestea sunt câteva dintre concluziile primului studiu calitativ privind managementul hepatitiei C în Constanța, realizat de Fundația Baylor.
Studiul de cercetare „Hepatita C: Perspective asupra îngrijirii de durată în Constanța, România” mai arată că în sud-estul țării există o fragmentare a îngrijirilor medicale acordate pacienților cu hepatită C, fapt care conduce la discontinuități în managementul afecțiunii.
“Pacienții trebuie să înțeleagă, stăpânească și gestioneze relațiile dintre cel puțin 3 instituții/organizații diferite: organizația care furnizează îngrijiri medicale specializate pentru pacienții cu VHC; Casa Județeană de Asigurări (la care se depune dosarul pentru tratament, de la care se obține aprobarea pentru tratament și se solicită reînnoirea fiecărei prescripții medicale lunare); cabinetul medicului de familie, care trebuie să integreze toate informațiile despre pacienți și să asigure urmărirea. Coordonarea insuficientă dintre acțiunile și intervențiile dezvoltate între cele trei organizații creează discontinuități în îngrijirea medicală”, susțin autorii studiului.
Astfel, pacienții se simt neglijați, neauziți și aruncați dintr-o situație neplăcută în alta. „În general, oriunde te uiți în sistemul medical, pacienții nu știu ce să facă, iar lipsa lor de cunoștințe este transformată în agresivitate față de personalul medical”, a declarat un participant la studiu.
Potrivit studiului calitativ, răspunsul sistemului sanitar românesc la problemele de sănătate ale persoanelor afectate de hepatita C este ineficient, având în vedere actualul mod de organizare a activităților medicale dezvoltat din nevoia de a furniza în special îngrijire de urgență, și nu îngrijire de durată. Analiza demonstrează că există o anumită capacitate a sistemului la nivel local, în special privind organizarea îngrijirii medicale și a modului de desfășurare a furnizării de servicii. Cu toatea acestea, se impune urgent dezvoltarea serviciilor axate pe pacienții cronici.
„Avem nevoie de un program național durabil pentru a depista hepatita C pentru că acum se depistează doar din întâmplare și este mare păcat să mori din cauza asta în zilele noastre…”, a explicat un profesionist intervievat.
De aceeași părere s-a arătat și un alt participant la studiu: „Avem cu adevărat nevoie de consiliere, pentru a ajuta pacientul să înțeleagă ce se va întâmpla cu el, să înțeleagă riscurile…”.
Cercetarea oferă și o serie de recomandări specifice privind intervențiile care îi pot ajuta pe factorii de răspundere din domeniul planificării sanitare să reformeze programul actual de îngrijire pentru pacienții cu hepatită C din sud-estul României.
Studiul „Hepatita C: Perspective asupra îngrijirii de durată în Constanța, România” realizat de Ana-Maria Schweitzer și Mihaela Bogdan, pe baza rezultatelor interviurilor și focus-grupurilor desfășurate pe un număr de 56 de pacienți cu hepatită C și profesioniști din domeniu.
Mai multe informații pot fi găsite site-ul Fundației Baylor.
Sursa: Fundația Baylor
Mirabela Viașu
