Numărul cazurilor noi de cancer la copii și adolescenți este în creștere atât în România, cât și în Europa. Anual, în țările europene se înregistrează 35.000 de cazuri noi de cancer la copii și tineri, dintre care 15.000 sunt diagnosticate la copiii sub 15 ani. Deși peste 80% dintre aceste cazuri pot fi vindecate cu tratamente multidisciplinare, cancerul rămâne prima cauză de mortalitate prin boală la copiii cu vârste peste un an.
În ceea ce privește România, statisticile furnizate de GLOBOCAN, programul Agenției Internaționale de Cercetare a Cancerului, în 2012 au fost înregistrate 444 cazuri noi de cancer la copii, față de 377 de cazuri noi depistate în 2008. Prin urmare, vorbim de o creștere a incidenței acestei afecțiuni de la 11,6 la 13,7 la 100.000 de locuitori.
Conform datelor Registrului Național al Cancerelor la Copil, în perioada septembrie 2009 – decembrie 2014, au fost identificate 1.613 cazuri noi de cancer la copil. În plus, 72% din cazuri sunt tratate în centrele din București și Cluj-Napoca, din care aproximativ jumătate în cele două institute oncologice. Trebuie menționat că datele Registrului nu acoperă toată țara, ci include numai 9 din cele 12 centre de onco-pediatrie. Acoperă peste 70% din teritoriul României.
În ceea ce privește rata de supraviețuire la cinci ani a copiilor cu cancer, specialiștii în onco-pediatrie susțin că între România și celelalte țări europene se înregistrează diferențe de 10%.
“La nivelul anului 2010, rata de supraviețuire medie în România era de 70%, comparativ cu rata medie europeană de 79%. În unele patologii, cum ar fi retinoblastomul, rata de supraviețurie este de 100%, în timp ce în leucemii și limfoame rata este sub 60%”, a declarat conf.univ.dr. Monica Dragomir, şeful secţiei Oncologie Pediatrică de la Institutul Oncologic Bucureşti.
România nu are o strategie națională în domeniul cancerului la copil
Specialiștii români în onco-pediatrie susțin că se poate schimba nivelul de standard al îngrijirii copilului cu cancer în România, diagnosticul precoce poate fi stabilit pentru a crește rata de vindecare și se poate apela la toate modalitățile de tratament disponibile în lume. Pentru asta, însă, este nevoie de sprijinul autorităților și decidenților pentru a remedia lista vastă de probleme identificate în sistemul de îngrijiri a copilului cu cancer.
“Tratamentul cancerului ar trebui permanent îmbunătățit și ar trebui să dispunem imediat de toate terapiile inovatoare. Medicația oncologică și suportivă este gratuită, însă nu avem întotdeauna acces 24 din 24 de ore la ea, lucru care s-ar putea realiza cu un minim efort din partea decidenților”, a explicat conf.univ.dr. Monica Dragomir, adăugând că “medicamentele standard în chimioterapie sunt adesea administrate fără aviz, din cauza lipsei de studii pediatrice pentru obținerea autorizației de comercializare”.
Lista neregulilor continuă cu lipsa accesului centrelor de oncologie pediatrica la unități de terapie intensivă, la intervenții chirurgicale rapide sau la radioterapie cu sedare, serviciu de care copii români cu cancer pot beneficia doar în centrele din străinătate. De asemenea, este nevoie de îmbunătățirea condițiilor hoteliere din centrele de onco-pediatrie și de creșterea accesului la investigații.
Toate centrele de oncologie pediatrică se confruntă cu o lipsă acută de personal specializat, având în vedere că nu s-au mai format specialiști de 10 ani. “Dau exemplu secția de la Fundeni, unde avem maxim două asistente pe tură, un număr extreme de mic la 35 de paturi. Ar fi nevoie de 5-6 asistente pe tură, conform standardelor. De ce avem personal insuficient? În primul rând din cauza normării personalului care deși are o activitate asemănătoare cu cea din secțiile de terapie intensivă, nu este conform cu specificul muncii. Acesta este și unul dintre motivele pentru care riscăm să pierdem și asistentele pe care le avem. Al doilea motiv îl reprezintă lipsa sporurilor corespunzătoare”, a explicat conf.univ.dr. Monica Dragomir.
Registrul Național al Cancerelor la Copil – fără finanțare din 2016
Creat în 2009 la inițiativa Societății Române de Onco-Hematologie Pediatrică (SROHP), Registrul Național al Cancerelor la Copil a fost finanțat până în 2013. De atunci a funcționat pe baza unor sponsorizări și datorită proiectului structural “Dezvoltarea capacității societății civile din România pentru susținerea cauzei copiilor cu cancer”. Din 2016 va rămâne fără finanțare.
“În mod normal, Ministerul Sănătății ar trebui să finanțeze orice registru, mai ales că acesta funcționează. Nu există registru de cancer la adult în România recunoscut de forurile europene. Noi am reușit să apărem pe harta europeană în privința cancerelor la copil și sperăm să continuăm ceea ce am început”, a declarat conf. univ. dr. Monica Dragomir, președintele SROHP.
Suma necesară pentru funcționarea minimă a registrului ar fi de 5.000 de euro pe an.
“În principiu, pentru funcționarea unui registru este nevoie de un epidemiolog, de cel puțin un registrator, un informatician și biostatisticieni, care să prelucreze și să analizeze datele. Pentru funcționarea minimală a registrului, aceea de introducere de date, este nevoie de două persoane care să lucreze permanent – epidemiologul și registratorul – și periodic de informaticianul care are grijă de baza de date. Acest lucru presupune o sumă de 5.000 de euro pe an. Pentru activitatea de interpretare și analiză a datelor va fi nevoie de costuri suplimentare”, a declarat dr. Mihaela Bucurenci, coordonatorul proiectului finanțat prin fonduri europene.
Mirabela Viașu
