Politici de Sanatate

„Ingineria medicală în România este un domeniu relativ nou, facultăți dedicate acestui domeniu fiind înființate relativ recent.”

10 august
13:37 2021
„Ingineria medicală în România este un domeniu relativ nou, facultăți dedicate acestui domeniu fiind înființate relativ recent.”

Elena Ovreiu, lector universitar, vorbește despre rolul și locul inginerului medical în sistemului de sănătate, despre contribuția acestuia în procesul îngrijirii medicale. Elena Ovreiu predă la Universitatea Politehnica din București, Facultățile de Inginerie Medicală și Electronică și Telecomunicații, unde a introdus cursul eHealth, premiat de ANIS la competiția „Burse în Educație”. Este fondatoarea SSIMA Re: Imagine Healthcare, evenimentul internațional  care aduce împreună liderii internaționali  în domeniul tehnologiei medicale cu scopul de a crește acest domeniu în România. A fost consilier al ministrului sănătății.

 În conceptul de „inginerie medicală”,  ce procent este „inginerie” și cât „medicină”?

Ingineria medicală este o profesie interdisciplinară, care se află la intersecția dintre mai multe discipline, cum ar fi ingineria, matematica, fizica, tehnologia informației și, nu în ultimul rând, medicina. În cazul acesta, aș estima că ingineria medicală este 20% medicină și 80% tehnologie. Ingineria medicală vine cu o soluție tehnică la o problemă medicală, așadar, componenta principală este tehnologia.

Pentru mulți dintre oameni, când ajung, în calitate de pacienți,  într-un spital, asta înseamnă medici, asistente și o serie de aparate, dispozitive și teste. Care este locul și, mai ales, rolul inginerului medical într-un spital?

Din fericire, în spitale vedem din ce în ce mai multă tehnologie. Și acest lucru nu poate decât să ne bucure, demonstrându-ne că medicina avansează, astfel diagnosticarea se face mai devreme și mai precis, tratamentul este mai personalizat și mai eficient. Per total, tehnologia ne permite o îngrijire mai bună a pacientului spre beneficiul acestuia, dar și al medicului, care dispune de instrumente performante pentru a-și practica meseria. Totodată, prezența acestor echipamente medicale tot mai sofisticate vine și cu nevoia de ingineri medicali în spitale care să știe să utilizeze aceste echipamente, să identifice atunci când nu sunt folosite corect sau când nu mai funcționează la parametri optimi. Inginerul medical este responsabil de tot ceea ce ține de tehnologia dintr-un spital, fiind implicat de la procesul de achiziție al echipamentelor medicale până la studii clinice și chiar activităti de cercetare. El se asigură că echipamentele sunt folosite corect de către personalul medical, astfel încât să funcționeze la capacitate maximă, cât mai mult timp, îi antrenează pe medici pe un echipament nou, face calibrarea acestora înainte de a fi folosite, detectează dacă un echipament nu funcționează normal, astfel încât să se intervină la timp.

Mai mult decât atât, inginerii medicali sunt implicați în testarea unor echipamente/dispozitive medicale noi, oferind feedback companiei dezvoltatoare.  Sunt implicați în studii clinice, în proiecte de cercetare și dezvoltare.  Aș dori să precizez că într-un spital nu este nevoie doar de ingineri medicali, ci și de mai multe tipuri de ingineri.  Pentru un pacient, personalul unui spital înseamnă medici, asistente, infirmiere și este normal să fie așa, pentru că doar cu ei interacționează. Dar, pentru ca un spital să funcționeze continuu, 24/7, în condiții de siguranță, există în spate o echipă de oameni tehnici, inclusiv ingineri medicali, care face acest lucru posibil. Cineva trebuie să se asigure că echipamentele medicale, sistemele de ventilație, sistemele de gaze medicinale, rețeaua electrică funcționează corect și aceștia sunt inginerii, inclusiv cei medicali.

În sistemul american de sănătate, marile spitale sau rețelele locale de spitale mici au departamente proprii de inginerie medicală. Care este situația în sistemul românesc de sănătate, unde multe servicii sunt externalizate?

Nu doar în spitalele americane vorbim despre departamente de inginerie medicală. În toate țările dezvoltate, spitalele au departamente de inginerie medicală. Un procent semnificativ din personalul unui spital constă în ingineri medicali.  În România, din păcate, spitalele nu au departamente de inginerie medicală, iar acolo unde există, rolul inginerului medical nu este pe deplin înțeles și respectat. Ingineria medicală în România este un domeniu relativ nou, facultăți dedicate acestui domeniu fiind înființate relativ recent.  De exemplu, Universitatea Politehnica din București a înființat o Facultate de Inginerie Medicală în 2010. Cea de la Iași, din cadrul Universității de medicină, este un pic mai veche. Așadar, lipsa personalului tehnic specializat și inclusiv a inginerilor medicali în spitale este una din cauzele majore care determină incidentele din spitale, inclusiv incendiile. Și acest lucru a ieșit în evidență mai mult decât oricând, în perioada pandemiei, când spitalele au fost și încă sunt suprasolicitate.

În pandemie am realizat că normele și standardele de îngrijire a unui spital (acestea însemnând îngrijirea echipamentelor medicale, a rețelelor de gaze, de ventilație, rețele electrice, etc.) nu sunt standardizate în România și fiecare unitate spitalicească face mentenanța după cum consideră. La aceasta adăugăm și lipsa inginerilor medicali din spitale și o legislație precară în ceea ce privește ingineria medicală.

Îmbunătățirea legislației referitoare la ingineria medicală, includerea inginerilor medicali în spitale și crearea normelor de mentenanță a spitalelor la standarde europene au fost proiectul pe care l-am inițiat la Ministerul Sănătății, în calitatea mea de consilier al ministrului. Un proiect de care România are nevoie și care sper să fie continuat.

O problemă cu care se confruntă sistemul nostru de sănătate este criza de personal, medici, în special. Este valabil și pentru inginerii medicali? A existat și în cazul lor un exod așa cum a fost la medici?

 Nu putem vorbi încă de o lipsă de ingineri medicali în România, așa cum este în cazul medicilor, pentru că, așa cum am zis, domeniul încă nu este suficient de dezvoltat. În România, majoritatea dintre cei care se specializează în inginerie medicală merge în vânzări sau mentenanța de echipamente. Sunt foarte puține companii care fac dezvoltare de tehnologie medicală în România și, după cum am văzut, nici în spitale nu există departamente de inginerie medicală.

Și atunci, cei care își doresc să facă mai mult în acest domeniu pleacă din țară. De-a lungul timpului, cei mai buni studenți ai mei de la Facultatea de Inginerie Medicală au ales să lucreze în companii de echipamente medicale sau în spitale din afara țării. Și da, putem vorbi de un exod al absolvenților buni de inginerie medicală.

În condițiile actuale  – digitalizare și robotizare intensivă a serviciilor medicale, cu proceduri și tehnologii noi –  cum vedeți rolul inginerului medical în procesul îngrijirii pacienților?

Digitalizarea și robotizarea sistemului de sănătate cresc și mai mult importanța inginerilor în spitale, inclusiv a inginerilor de sistem și medicali. Prezența tehnologiei sofisticate în spitale ușurează, într-adevăr, actul medical, dar vine și cu mai multe bătăi de cap pentru medici, care, în general, sunt persoane nefamiliarizate cu tehnologia. Și atunci, prezența persoanelor tehnice este cu atât mai necesară. Utilizarea echipamentelor sofisticate, calibrarea acestora, mentenanța lor sunt făcute de persoane tehnice. Vorbim de digitalizarea sistemului de sănătate, doar că nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că un spital digitalizat necesită și prezența unor persoane tehnice, care să mențină aceste sisteme. Pentru a vorbi de digitalizare și roboți în spitale trebuie, în primul rând, să avem resursa umană pregătită și dornică să lucreze în spitalele din țară, și nu în cele din afară și să avem o legislație pusă la punct în această privință.

 

 

de Bogdan Guță

 

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: