Interviu cu dr. Virgil Musta, membru al Comisiei de boli infecțioase din Ministerul Sănătății, șeful secției boli infecțioase a Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara.

Anticorpii monoclonali neutralizanți reprezintă o noutate în tratamentul pacienților COVID-19. Avizați de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) la începutul lunii octombrie 2021, ei și-au găsit repede locul în terapia infecției cu SARS-CoV-2, datorită eficienței acestora pe tulpina delta, dacă sunt administrați în prima săptămână de boală. În prezent sunt patru produse avizate pentru tratamentul COVID și unul pentru prevenirea îmbolnăvirii la anumite categorii de persoane vulnerabile, o parte dintre ele fiind eficiente și pe tulpina Omicron, care provoacă atâta îngrijorare în valul 5 al pandemiei. Însă, pentru a beneficia din plin de efectul acestor terapii, este nevoie de o campanie susținută de informare „la toate nivelurile – medici specialiști care au posibilitatea să administreze aceste preparate, medici de familie care au posibilitatea să-și informeze pacienții eligibili pentru terapia cu anticorpi monoclonali și să le recomande această terapie în momentul în care se îmbolnăvesc, dar și la nivelul populației”, atrage atenția dr. Virgil Musta. 

Care este experiența dvs. privind efectul acestor noi molecule asupra gravității bolii sau necesității de spitalizare a celor infectați?

Efectul introducerii anticorpilor monoclonali neutralizanți în terapia pacienților cu COVID-19 a fost acela de a scădea numărul de pacienți cu factori de risc care evoluează spre forme severe și critice și care pot deceda. Din experiența mea, după utilizarea acestor anticorpi în valul 4 de pandemie, vă pot spune că toți pacienții care au beneficiat de această terapie au evoluat foarte bine, astfel încât în 3-5 zile nu mai prezentau niciun simptom al bolii, iar unii dintre ei s-au și negativat în ziua a 5-a după administrarea tratamentului sub formă perfuzabilă. Tratamentul este simplu de administrat, fiind vorba de o perfuzie cu durata de 1-2 ore, însă această administrare se face după o prealabilă evaluare a pacienților.

Există această îngrijorare legată de eficiența terapiilor existente pe tulpina Omicron.

Din cele patru produse avizate până în prezent de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) pentru tratamentul COVID-19, studii recente arată că unul a rămas cel mai eficient și pe tulpina Omicron. Pe lângă aceste molecule, este avizat și un alt preparat – o combinație de anticorpi monoclonali cu acțiune prelungită în prevenirea COVID-19, ce își păstrează capacitatea neutralizantă împotriva variantei Omicron SARS-CoV-2.

De ce este obligatoriu ca anticorpii să fie administrați în primele zile de boală? Au acces toți pacienții la aceste terapii? Care sunt criteriile de eligibilitate?

Acești anticorpi monoclonali acționează neutralizând virusul ce pătrunde în organism. Efectul este similar cu cel al anticorpilor postvaccinali, ce se fixează de proteina spike a virusului, cu care acesta se prinde de receptorii celulari, împiedicând astfel intrarea virusului în celulă și multiplicarea lui. De aceea, terapia cu acești anticorpi monoclonali este eficientă doar în prima săptămână de boală, în faza de multiplicare a virusului.

În țara noastră, pacienții cu infecție SARS-CoV-2 beneficiază de terapie cu anticorpi monoclonali, dar ca și în alte țări europene, din cauza prețului ridicat al acestor terapii în comparație cu vaccinul, beneficiază de tratamentul cu anticorpi doar categoria de persoane cu risc de evoluție severă a bolii.

Criteriile de eligibilitate pentru această terapie:

1. semnarea consimțământului informat;
2. durata simptomatologiei de cel mult șapte zile;
3. nu necesită tratament cu oxigen;
4. prezența a cel puțin unui factor de risc pentru evoluție severă a COVID-19. Factorii de risc considerați relevanți includ:

• obezitate, cu indice de masă corporală peste 30;
• diabet zaharat tip 1 și tip 2;
• boli cardiovasculare cronice, inclusiv hipertensiunea arterială;
• boli respiratorii cronice, inclusiv astmul bronșic;
• insuficiență renală cronică, inclusiv pacienții cu dializă cronică;
• hepatopatii cronice;
• imunodepresii semnificative, inclusiv boli neoplazice, transplant de organ sau de celule stem, talasemie, anemie falcipară, terapie imunosupresoare sau SIDA;
• vârsta peste 65 de ani.

Ce se întâmplă cu pacienții care nu răspund optim la vaccinarea împotriva COVID-19, neavând, astfel, un nivel adecvat de protecție contra infecției cu SARS-CoV-2? Care sunt soluțiile pentru protecția acestora?

Există, într-adevăr, un procent de pacienți care genetic nu au capacitatea de a produce anticorpi protectori în titru necesar unei protecții corespunzătoare, precum există și pacienți care, din cauza terapiei imunosupresoare sau a patologiei imunosupresoare, nu pot sintetiza anticorpi suficienți sau la care nivelul de anticorpi protectori scade foarte repede. Aceștia, din păcate, chiar dacă se vaccinează, nu au o protecție necesară pentru a împiedica evoluția spre forme severe și deces a infecției SARS-CoV-2, cu atât mai mult cu cât acești pacienți sunt din categoria celor la care, dacă se infectează, boala evoluează sever. În ultima perioadă, la nivel internațional au fost aprobați anticorpii administrați profilactic, urmând ca și în țara noastră să fie aprobați acești anticorpi în profilaxia bolilor imunosupresoare sau la pacienți cu terapie imunosupresoare. Unul dintre produsele aprobate prezintă o particularitate anume și anume faptul că anticorpii persistă până la 9 luni în organism, conferind protecție pe această perioadă lungă. Astfel că pentru acei pacienți care, deși s-au vaccinat, nu au protecție din diferite motive, acești anticorpi pot fi salvatori de viață.

Sunteți membru al Comisiei de boli infecțioase din Ministerul Sănătății – care ar fi recomandările specialiștilor pentru îmbunătățirea accesului pacienților la aceste terapii inovatoare?

Pentru îmbunătățirea accesului la anticorpii monoclonali neutralizanți, informarea este esențială. Consider că trebuie făcute campanii de informare la toate nivelurile: la medici specialiști, care au posibilitatea să administreze aceste preparate, la medici de familie, care au posibilitatea să-și informeze pacienții eligibili pentru terapia cu anticorpi monoclonali și să le recomande această terapie în momentul când se îmbolnăvesc, dar și la nivelul populației, care trebuie să știe că poate beneficia de aceste terapii și în țara noastră.

Populația trebuie să cunoască faptul că, la ora actuală, poate beneficia de medicamente antivirale foarte eficiente, dar trebuie ca la primele semne de boală să se testeze, iar dacă testul este pozitiv (fie antigenic, fie PCR), să anunțe medicul de familie sau să se prezinte în centrele specializate, pentru evaluare și tratament. Toate aceste medicamente se pot administra doar în prima săptămână de boală – adică de la primul simptom, nu din momentul când testul este pozitiv.

de Valentina Grigore