Politici de Sanatate

În 2024, continuarea investițiilor pentru serviciul public de sănătate este o prioritate guvernamentală

30 noiembrie
15:03 2023
În 2024, continuarea investițiilor pentru serviciul public de sănătate este o prioritate guvernamentală

Interviu cu Marcel Boloș, ministrul Finanțelor

În 2024, pentru proiectele cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, peste 7.000.000.000 de lei vor fi alocați pentru a continua proiectele de investiții aflate în derulare, anunță ministrul Marcel Boloș. Potrivit acestuia, împreună cu bugetul pe 2024 se va aproba și Legea plafoanelor, care asigură stabilitate „din perspectiva gândirii proiectelor și a implementării lor”.

 

Finanțarea sănătății, în viziunea dumneavoastră, este o investiție sau o cheltuială?

În calitate de fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, am fost cel care a inițiat Programul Operațional de Sănătate, acesta fiind un prim test pentru noi, ca țară, ca fondurile pe care le avem alocate de Uniunea Europeană să fie concentrate pentru a putea obține rezultate concrete în domeniul sănătății. În acest program, peste 5,3 miliarde de euro au fost și sunt alocați în continuare atât pentru infrastructura de sănătate, pentru ceea ce înseamnă investițiile în spitale și în activitățile din ambulatoriul spitalelor, cât și pentru investiții în resursa umană, în serviciile de prevenție medicală. De asemenea, în domeniul cercetării, pentru prima dată avem o alocare de fonduri cu destinație specială pentru cercetare, inovare în domeniul sănătății. Sigur, sumele de bani alocate pentru sănătate reprezintă investiții în calitatea actului medical, pentru că toți ne dorim ca atunci când ne adresăm și când suntem beneficiarii serviciilor medicale să avem servicii de cea mai bună calitate din perspectiva infrastructurii și a echipamentelor medicale. În acest context, amintesc că în 2020 am fost inițiatorul programului național, tot cu finanțare din fonduri europene, pentru situații de criză COVID, în care la toate cererile de finanțare depuse – peste 360 de cereri cu o valoare de 1,2 miliarde de euro – au fost semnate contractele de finanțare și, astăzi, cele mai multe dintre spitalele din România au beneficiat de acele alocări care au fost de un real sprijin pentru domeniul de sănătate. Cele câteva exemple pe care le-am dat scot în evidență, cu argumente, ceea ce am menționat, anume investind în sănătate și în educație putem să asigurăm servicii moderne pentru ceea ce înseamnă serviciul public de sănătate.

Pentru că suntem la finalul unui an la care privim deja, din perspectiva bugetară, către anul viitor, cum se vede finanțarea sănătății pentru 2024?

În 2024, continuarea părții de investiții pentru serviciul public de sănătate este o prioritate guvernamentală. Sunt, mai ales pentru proiectele cu finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență, peste 7.000.000.000 de lei care vor fi alocați pentru a continua proiectele de investiții pe care le derulăm. Tot pentru anul 2024, pentru Casa Națională de Sănătate și pentru ce înseamnă Ministerul Sănătății bugetele sunt destul de consistente. Discutăm de 62 de miliarde de lei pentru CNAS, un buget care a crescut și e consistent din perspectiva sumelor alocate, dar și așteptările noastre pe acest domeniu ar trebui să se vadă în calitatea serviciilor medicale. La Ministerul Sănătății, care derulează activ și finanțează activitățile din spitale și din rețeaua de spitale subordonate sau aflate în coordonarea instituției, creșterea de buget pentru 2024 este de 17 miliarde de lei, care se adaugă celor 62 pe care le-am menționat. Sunt bugete care au atât componentă de investiții, cât și componenta de programe naționale, pe care le susținem în continuare: deci vorbim de alocări pentru programele pentru bolnavii cronici, pentru compensarea cheltuielilor cu medicamentele și, desigur, pentru activitatea specifică spitalelor. Toate acestea sunt alocări de fonduri pentru a avea condiții cât se poate de bune pentru serviciul de sănătate și să putem, astfel, să avem un orizont de așteptări al serviciilor medicale și al calității actului medical care să fie în concordanță cu nevoile pe care le au pacienții.

Legea plafoanelor

În calitate de ministru de Finanțe și din perspectiva sănătății, cât este posibil să ne gândim și la o bugetare multianuală, care să ofere predictibilitate și sustenabilitate politicilor publice în acest domeniu?

Împreună cu bugetul pe anul 2024, vom avea aprobat ceea ce numim noi, în terminologia funcționărească, legea plafoanelor. Această lege a plafoanelor pe următorii trei ani ne va arăta proiecția bugetară pe fiecare domeniu de servicii publice. Prin urmare, odată cu proiectul de lege al bugetului de stat, proiectul de lege privind asigurările sociale, vom înainta și proiectul de lege în care se vor putea vedea bugetele alocate pentru fiecare domeniu de servicii publice pentru următorii trei ani. Așadar, aceste sume, pe care noi le vom propune spre aprobare Parlamentului, vor asigura bugetul pe trei ani pentru serviciile publice, inclusiv pentru sănătate, astfel încât proiecțiile pe care le au ordonatorii de credite în aceste domenii, mai ales educație și sănătate, să se poată derula bazat pe o gândire multianuală.

Legea plafoanelor pe următorii trei ani ne va arăta proiecția bugetară pe fiecare domeniu de servicii publice

Știm bine că un proiect de investiții nu se termină într-un an de zile, pe perioada unui an bugetar, și de aceea noi, în comunicarea pe care o vom face cu ordonatorii de credite, le vom arăta și care este proiecția bugetară pentru următorii trei ani, astfel încât bugetele multianuale să ofere perspectiva aceasta a unei gândiri pe termen mediu și pe termen lung. Este un model pe care încercăm să îl preluăm – modelul de bugetare european, în care fiecare ciclu bugetar de șapte ani asigură stabilitate pentru statele membre ale Uniunii Europene din perspectiva gândirii proiectelor și a implementării lor. Sigur, noi nu putem, dintr-odată pe șapte ani, să gândim această bugetare multianuală. Perspectiva următorilor trei ani și bugetarea pentru următorii trei ani este în strânsă corelație cu perspectiva creșterii nominale a PIB-ului. De aceea, o să vedeți pentru marile servicii publice cifrele acestea pentru următorii trei ani, care le vor putea asigura stabilitate în politicile publice și în proiectele de investiții pe care ordonatorii de credit le vor derula. Sperăm să fie de bun augur pentru cei care alocă fonduri și pentru sănătate, mai ales pentru proiectele de infrastructură și echipamentele medicale, dar și ulterior, deoarece cheltuielile de funcționare pe care spitalele le au, compensările la medicamente și multe altele trebuie să aibă un orizont de predictibilitate, astfel încât să putem avea o coerență în implementarea politicilor publice și a strategiilor investiționale.

de Valentina Grigore

 

 

 

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: