Politici de Sanatate

Imuno-onco-dermatologie – soluții pentru bolile imune ale copiilor și adulților

14 octombrie
12:20 2019
Imuno-onco-dermatologie – soluții pentru bolile imune ale copiilor și adulților

Psoriazisul și mastocitoza la copii, bolile rare ale adulților, melanomul cutanat, terapii biologice în dermatita atopică și astmul copiilor, bolile reumatismale, afecțiunile canceroase, noutăți în transplant și în vaccinuri, informații puțin cunoscute despre infecția cu HPV, certitudinile și provocările medicinii regenerative, tehnici noi de diagnostic molecular –sunt doar câteva dintre temele discutate în cadrul Conferinței de Imuno-Onco-Dermatologie –A 3-a Conferință a Asociației Române de Imuno- Dermatologie și a 48-a Conferință a Societății de Imunologie din România (18 –21 septembrie, București).

„Pentru prima oară în peisajul medical românesc, o asociație profesională de imuno-dermatologie, adică de clinică medicală, se asociază cu una de cercetare fundamentală, de imunologie, pentru a aduce cele mai noi informații referitoare la această patologie, la ora actuală. Au participat peste 300 de medici români din toată țara, 70 de speakeri români și străini (din Grecia, Statele Unite ale Americii, Germania și Italia) și studenți la Medicină. Vineri i-am avut alături pe colegii de la Asociația Română de Pediatrie Municipiul București și de la Societatea Română de Alergologie și Imunologie Clinică, ziua fiind dedicată imuno- dermato-pediatriei, adică patologiei cutanate imune a copilului și bolilor asociate: dermatita atopică, astm, leucemie acută limfoblastică, mastocitoză sau psoriazis. Speakerii din străinătate ne-au adus noutăți privind metodele de detectare a celor mai importante dermatofite, importanța metabolismului și auto-metabolismului, legătura dintre telomeri și îmbătrânire și efectul genei HLA-C în infecția cu HIV”, a declarat conf. dr. Daniel Boda, președintele Asociației Române de Imuno-Dermatologie.

Semnele imunodeficienței comune variabile

Cele mai frecvente manifestări ale imunodeficienței comune variabile (CVID) sunt infecțiile respiratorii sau ale tractului gastrointestinal, mai putând apărea enterite ale sistemului nervos cu enterovirusuri. La ele se adaugă bronșitele recurente, pneumoniile și, mai rar, hepatitele virale. „Indiferent de comorbidități, este clar rolul major al terapiei de substituție în menținerea unor parametri cât mai apropiați de normal ai vieții pacientului”, a explicat prof. dr. Victor Cristea, fost președinte al Societății de Imunologie din România. În România, pacienții cu CVID sunt tratați prin intermediul Programului național de diagnostic și tratament pentru boli rare, titlul „Intervenții”: Intervenția pentru asigurarea medicamentelor specifice pentru tratamentul bolnavilor cu b.15) sindrom de imunodeficiență primară.

Tendințe actuale în melanomul cutanat

„Un melanom descoperit târziu este o situație foarte gravă, pentru că el diseminează rapid în ganglionii limfatici. Deja asta înseamnă stadiul 3. În stadiul 4, se diseminează în organe care nu au nicio legătură cu pielea, frecvent pulmonar și cerebral (melanomul este înrudit cu celula neuronală și atunci metastaza respectivă își găsește loc la nivel cerebral”, a atras atenția prof. Monica Neagu, șef Laborator Imunologie, Institutul Național„Victor Babeș”, președinte al Societății de Imunologie din România (SIR). În afară de metodele de prevenție pe care le poate aplica fiecare persoană, specialiștii ne-au prezentat tendințele actuale la nivel internațional: cunoștințe prin intermediul aplicațiilor clinice ale terapiilor imune, combinarea celor mai noi terapii imune aprobate, dar și dezvoltarea de terapii noi și, mai ales, biomarkeri.

Miza vaccinării

„Președintele Comisiei Europene, J.C. Juncker, a publicat o scrisoare extrem de virulentă împotriva României și Italiei, considerate singurele țări în care există rujeolă și gripă. Este paradoxal că oamenii nu își vaccinează copiii împotriva gripei și rujeolei, dar vin imediat la medic când este vorba de vaccinul contra hepatitei C. Este vorba de educație. Un singur om bolnav poate să multiplice boala și să o trimită celor din jur”, a atras atenția prof. dr. Victor Cristea.

Miza vaccinării este de a induce memorie imunologică și, evident, de a obține anticorpi. „Noi dorim să inducem un răspuns imun la care să participe limfocitele T, astfel încât, la un nou contact cu antigenul, limfocitele să poată genera un răspuns imun secundar și eficient”, a explicat prof. dr. Petru Cianga, Laboratorul de Imunologie, Spitalul „Sf. Spiridon”, Iași.

Referitor la epidemia de rujeolă, potrivit dr. Cătălina Pascu (INCDMM „Cantacuzino”), „în perioada 2016- 2019 au fost confirmate 5.968 de cazuri prin identificarea prezenţei anticorpilor IgM specifici prin Elisa şi/ sau detectarea prezenței virusului rujeolei prin qRT-PCR”.

Imunologia transplantului

Cancerul este vindecabil, însă există și o bună componentă de imunoterapie, a atras atenția prof. dr. Ileana Constantinescu, Centrul de Imunogenetică și Virusologie, Institutul Clinic Fundeni, unitate în care are loc prima evaluare, imunologică și virusologică, a candidaților pentru transplant. „Analizele imunologice pe care le efectuăm sunt cruciale: cu cât potrivești mai bine
alelele HLA ale donatorului cu ale receptorului, cu atât pacientul nu face
reject post–transplant, are o calitate a vieții mai bună, se integrează mai repede în viața socială și profesională, ia mai puțină imunosupresie, care are o serie de reacții adverse, etc.”, a spus specialistul.

 

Psoriazisul vulgar pediatric

„Forma pediatrică a psoriazisului diferă de forma adulților: asociază leziuni cu prurit important, mai puțin eritematoase și îndurate, și cu scuamă mai subțire. Psoriazisul în plăci este cea mai frecventă formă (52,6%), urmat de forma gutată (25,5%), pustuloasă (10,9%) și eritrodermică (5,1%). Prevalența artritei psoriazice la copii este de 1-10%, boala afectând în special grupa de vârstă 9-12 ani. Prezența sa este corelată cu psoriazisul unghial. Manifestările cutanate preced, adesea, afectarea articulară. Copiii prezintă leziuni în special în zonele flexurale, față, periauricular, iar zona scutecului este specifică sugarilor”, a explicat prof. dr. Daciana Brănișteanu, UMF „Grigore T. Popa”, Iași.

Cancere cauzate de HPV-cazuri neraportate

HPV afectează și bărbații în egală măsură și, deși la noi în țară nu sunt raportate prea multe cazuri, virusul este responsabil pentru apariția cancerelor anale, peniene, ale cavității bucale, ale uretrelor sau prostatei la bărbați, dar și a altor tipuri de cancere, în afară de cervical, la femei. „Dacă ne uităm în statistici, țările Europei Centrale și de Sud-Est par să fie destul de «safe» din punctul de vedere al cancerelor ano-genitale, altele decât cancerul cervical. În aceste țări, nu există cazuri de cancer extra-cervical, cel puțin nu raportate, iar acest lucru ar trebui să ne îngrijoreze, pentru că toate statisticile și toată politica de sănătate referitoare la patologii țintite au la bază date epidemiologice ”, a atras atenția conf. dr. Daniel Boda, președinte Asociația Română de Imuno-Dermatologie (ARID)

Celulele stem și bolile reumatologice

În fiecare țesut din organism există celule stem proprii, dar care sunt dormande, când au crescut, nu se mai multiplică. Iar specialiștii își pun problema cum să ajungă la ele și cum să le trezească, iar dacă acest lucru este posibil, cum să evite transformarea lor în celule de care organismul nu are nevoie – celula stem fiind, prin definiție, o celulă care se poate transforma în orice. A doua sursă de celule stem este ingineria genetică: se ia o celulă obișnuită, i se scoate nucleul (care este același în toate celulele organismului) și se introduce într-o celulă provenită de la un embrion – o celulă care are aparatul de stem, care se va înmulți la nesfârșit și se va transforma în orice. Acest lucru se poate realiza și în România, a anunțat prof. dr. Florian Berghea, UMF „Carol Davila” București.

Terapii biologice în astm la copii

„Astmul este o boală heterogenă, deoarece mecanismele care stau la baza lui sunt diferite. În momentul de față, mecanismele imunologice care fundamentează generarea astmului îl împart în eosinofilic (cu forma alergică și non-alergică) și cel fără eosinofile, mai puțin cunoscut. Astmul dificil de controlat este cel în care tratamentul nu duce la controlul bolii decât la valori foarte mari de terapie și poate nici atunci, care necesită adăugarea, ca antiinflamator, a corticosteroidului, cu toate efectele sale secundare, iar calitatea vieții persoanei afectate este alterată foarte mult. În cadrul acestui astm dificil există o categorie mică în procente de astm sever prezent și la 4,5% din copii și 10% din adulți. Deși sunt puțini pacienți, costurile terapiei și controlului bolii sunt extrem de mari. Când vorbim de medicina de precizie, diagnosticul fiind pus pe baza patogeniei, trebuie caracterizat fenotipul și trebuie trecut către endotip pe baza biomarkerilor – pentru a se putea identifica cea mai bună terapie țintită. Mai mult, există markeri care ne pot spune și care va fi evoluția bolii”, a explicat prof. dr. Carmen Bunu Panaitescu, UMF Timișoara. În momentul de față există, fie în cercetare, fie deja în practică, o multitudine de terapii biologice bazate pe anticorpii monoclonali, care țintesc mecanismul patogen esențial.

Alergia la medicamente –câte persoane suferă, de fapt?

Pacienții cu o alergie demonstrată la penicilină au un risc crescut de apariție a unor organisme rezistente la tratament, infecții asociate îngrijirii și eșec al tratamentului antibiotic, această alergie fiind asociată și cu un risc cu 14% mai mare de deces. Se pare, însă, că mai mult de 95% dintre persoanele cu o alergie „declarată” la penicilină nu sunt alergice, de fapt. „În practica zilnică, diagnosticul hipersensibilității la medicamente se bazează numai pe istoricul medical, fără o evaluare diagnostică. Testarea alergologică anulează hipersensibilitatea la medicamente în aproximativ 90% dintre cazuri. Gold-standardul în acest domeniu îl reprezintă testele de provocare”, a atras atenția conf. dr. Roxana Bumbăcea, președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică.

Malnutriția și imunologia

Efectele malnutriției copiilor asupra sistemului imun sunt numeroase: risc de sepsis (cu hipoglicemie, hipotermie), atrofierea glandelor limfatice, a timusului și a amigdalelor, semnele tipice de infecție (leucocitoză și febră) sunt de obicei absente, dar și probleme ale sistemului cardiovascular, tractului gastrointestinal, pielii și metabolismului. Prof. dr. med. Joachim Seitz, departamentul de Endocrinologie, Institutul Biochem, a prezentat două tipuri de boli ale malnutriției – Kwashiorkor și Marasmus, și diferențele dintre ele. „Copiii malnutriți nu mor din cauza lipsei de anumite substanțe, ci din cauza infecțiilor și bolilor asociate. Imunologia este foarte importantă în țările în curs de dezvoltare, unde o treime dintre copii sunt subnutriți”, a explicat prof. Seitz.

Genetica și infecția cu HIV

Când o persoană este infectată cu HIV, apare o fază acută, după care sistemul imun controlează infecția, chiar și timp de câțiva ani. Între timp, sistemul imun este atacat și apar infecțiile oportuniste. Timpul care se scurge între infecțiile primare și instalarea SIDA este diferit, unii ajung mai repede la stadiul SIDA, alții mai greu, în decurs de câțiva ani, iar „vinovat” ar fi factorul genetic, mai ales gena HLA-C. „Infecția cu HIV-1 induce apariția de lanțuri libere HLA-C pe suprafața celulei. Absența HLA-C descrește infectivitatea virală a HIV-1. De asemenea, pacienții infectați cu HIV-1 cu alele HL-C instabile pot avea un răspuns imun mai slab contra infecției, ar putea produce virioni cu o capacitate de infectare mai mare și, în plus, ar putea suferi de boli neurocognitive din cauza neuroinflamației puternice”, a explicat prof. dr. Donato Zipeto, Departamentul de neuroștiințe al Universității din Verona, șia vorbit despre infecția cu HIV-1, virusul care cauzează SIDA. C.

PATHDERM

Proiectul PATHDERM își propune să investigheze o serie întreagă de biomarkeri tisulari și circulatori în cancerele de piele și să aducă informații noi medicilor rezidenți și specialiști. „Workshopul de sâmbătă a fost al doilea organizat în cadrul acestui proiect, în care am încercat să aducem informații clinicienilor și oamenilor din cercetare privind rezultatele obținute în acest un an și jumătate de derulare a proiectului. În cadrul acestui proiect, ale cărui rezultate urmează să le publicăm, am monitorizat pentru prima dată pacienții cu carcinoame scuamocelulare și bazocelulare din punct de vedere imun”, a explicat Prof. dr. Monica Neagu, șef Laborator Imunologie, Institutul „Victor Babeș”.

Simpozioane

  • Afecțiuni musculare, articulare sau limfatice – conf. dr. Patricia Cristodor- dispozitiv medical utilizat în tratamentul sau prevenirea majorității afecțiunilor musculare, ale articulațiilor sau limfatice.
  • Boala venoasă cronică – prof. dr. Daciana Brănișteanu a expus avantajele cremei pe bază de lămâie de Corsica (Cedraflon), ce reduce senzația de picioare grele, iar conf. dr. Daniel Boda a prezentat un medicament venoactiv (Detralex) ce previne evoluția bolii venoase cronice și reduce semnificativ simptomele deranjante
  • Terapia durerii – șef lucrări dr. Nicuța Manolache:„Terapia durerii presupune o specialitate complementară care beneficiază de o echipă medicală complexă, care poate aborda întreaga patologie cauzatoare de durere.
  • Diagnosticul molecular al dermatomicozelor – dr. Markus Cavalar: teste specializate pentru depistarea HPV, a infecțiilor cu transmitere sexuală și a dermatomicozelor.
  • Dermatita atopică moderată spre severă – conf. dr. Daniel Boda: „Dupixent, prima terapie biologică pentru adulții cu dermatită atopică moderată spre severă, poate fi utilizat la pacienții care se califică pentru terapie sistemică”.

 

 

de Valentina Grigore

 

 

 

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: