Potrivit datelor Globocan, în România, în anul 2020, s-au înregistrat 98.886 cazuri noi de cancer (53.881 la bărbați și 45.005 la femei) și 54.486 decese din cauze oncologice. Cele mai des întâlnite cancere, în 2020, au fost cele de plămâni (12.122 cazuri noi), de sân (12.085 cazuri noi), de prostată (8.055 cazuri noi), de colon (7.885 cazuri noi) și de vezică urinară (5.135 cazuri noi). Aceste date sunt extrapolate pe baza datelor din 2018 provenite din două registre regionale – Cluj și Timișoara.
Rata de supraviețuire la 5 ani în România este la jumătate față de alte state europene, ceea ce arată nevoia de intervenție rapidă pe toate palierele, de la prevenție până la tratament. Diagnosticarea cancerelor se face, în general, în stadii avansate (de exemplu, cancerul pulmonar este depistat în stadiul IV), devenind evidentă necesitatea de îmbunătățire a accesului la diagnostic.
„Lipsa unor strategii corente în timpul pandemiei a triplat numărul deceselor în oncologie, de la o medie de 142 de pacienți pe zi. Acum, când vorbim, au murit peste 150 pacienți cu cancer în România. Noi, pacienții oncologici, suntem recunoscători medicilor noștri, pentru că s-au solidarizat cu noi și au trecut peste acele ordine în care doar urgențele trebuiau rezolvate. Până când politicienii nu vor înțelege că investiția în sănătate înseamnă profit și nu costuri, nu vom rezolva nimic. Cerem un plan național de cancer și un registru de cancer din 2001. Dacă aveam acest plan, multe dintre tragediile de anul trecut ar fi fost evitate. Pentru că un plan național de cancer ar fi corectat cumva toate neajunsurile cu care ne confruntăm”, a atras atenția Cezar Irimia, președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), în cadrul evenimentului de lansare a proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”.
Scopul proiectului ”Împreună Învingem Cancerul”, derulat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) în parteneriat cu revista Politici de Sănătate este ca, în colaborare cu profesioniștii și asociațiile de pacienți, să fie identificate problemele depistate în tot ceea ce înseamnă managementul bolii oncologice și, pe această bază, să fie realizat un set de recomandări care poate constitui un punct de pornire pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, în deplină concordanță cu pilonii principali ai Planului European de Combatere a Cancerului.
Planul Național de Control al Cancerului ar trebui să prioritizeze cheltuielile legate de prevenție și programe de screening pentru cele cinci cancere cu incidența cea mai mare a bolii în România, să asigure finanțarea adecvată pentru ca pacienții să aibă acces timpuriu la proceduri diagnostice de înaltă precizie, biomarkeri și testare moleculară, să asigure acces în timp util la tratamente inovatoare și să identifice modalități de accelerare a compensării tratamentelor cu grad înalt de inovație, precum și modalități de achiziții publice și finanțare adaptate și să asigure o monitorizare adecvată a evoluției bolii, prin reducerea timpilor de așteptare, respectarea algoritmilor de monitorizare clinică, de laborator și/sau imagistică. Potrivit statisticilor oficiale, 40% dintre decesele provocate de cancer ar putea fi prevenite prin diagnosticare precoce și screening, acces la tratament și monitorizare.
„Medicul oncolog urmărește pacientul diagnosticat cu o afecțiune neoplazică malignă de la debut și până la deces sau vindecare. Ca atare, străbate împreună cu pacientul toate momentele evolutive și, respectiv, toate capitolele de management dedicate acestor pacienți: diagnostic, tratament, prevenție secundară și terțiară, monitorizare, îngrijiri paliative, recuperare, reintegrare. Trebuie îmbunătățită calitatea acestor etape de management ale pacientului oncologic, dar si aportul medicului oncolog la celelalte etape care se identifică în Planul European de Combatere a Cancerului – prevenție primară, informare, screening, depistare precoce. Un alt segment care este insuficient abordat în țara noastră este cercetarea în domeniul cancerului: cercetarea preclinică, cercetarea epidemiologică dar, mai ales, cercetarea clinică, prin beneficiile extrem de importante pe care le aduce pacienților diagnosticați cu cancer (acces la medicație nouă, inovatoare, îngrijire după cele mai bune standarde, siguranță deosebită, etc). O altă problemă esențială în eficientizarea rețelei oncologice din România este implementarea, cât mai grabnică, a unui registru național de cancer coerent, bine structurat, funcțional”, a declarat conf. univ. dr. Michael Schenker, director medical Centrul de Oncologie Sf. Nectarie Craiova, președinte al Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
Valentina Grigore
