Interviu cu Florentina Păncescu, General Manager UCB South - East Europe

„Politicile de sănătate sunt esențiale pentru orice țară, iar în România, acestea joacă un rol crucial în asigurarea accesului la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii. Dezvoltarea și implementarea unor politici eficiente pot îmbunătăți semnificativ starea de sănătate a populației și pot reduce inegalitățile
în accesul la îngrijiri medicale”, afirmă Florentina Păncescu.

Care sunt principalele provocări cu care considerați că se confruntă România în domeniul Sănătății?

Una dintre principalele provocări este subfinanțarea sistemului de sănătate. Infrastructura medicală este adesea învechită, iar accesul la medicamente și tratamente moderne este limitat și impredictibil. Toate aceste provocări necesită soluții bine gândite și implementate prin politici de sănătate eficiente.

Noi credem că avem responsabilitatea nu numai de a continua să inovăm pentru a găsi soluții diferențiate pentru nevoi neacoperite, dar și de a lucra pentru a ne asigura că pacienții au acces în timp util la tratamentele noastre. Aceasta înseamnă să lucrăm împreună cu partenerii noștri și cu sistemele de sănătate pentru a reduce numărul de zile dintre autorizația de punere pe piață într-o țară și data la care produsul este rambursat, astfel încât pacientul să poată accesa tratamentul, precum și să participăm și să implementăm scheme de acces timpuriu. Impactul întârzierii accesului la medicamente poate fi tradus prin multiple efecte negative asupra sănătății și calității vieții pacienților, cât și asupra sistemului de sănătate, în general. Pacienții care nu au acces la tratamente moderne și eficiente pot experimenta o evoluție accelerată a bolii și complicații severe. În cazul bolilor cronice și al bolilor rare, întârzierea poate duce la o deteriorare ireversibilă a stării de sănătate. De asemenea, accesul întârziat poate crește cheltuielile pentru îngrijiri de urgență și spitalizări, presiunea asupra resurselor medicale și costurile cu îngrijirea pe termen lung. Întârzierea accesului la terapii inovative poate însemna o limitare a autonomiei și a capacității de a desfășura activități zilnice. Aceasta afectează nu doar pacienții, ci și familiile lor, care adesea preiau roluri de îngrijitori.

Cum poate contribui sectorul farmaceutic la îmbunătățirea politicilor de sănătate?

Sectorul farmaceutic poate juca un rol vital în îmbunătățirea politicilor de sănătate, prin colaborarea cu autoritățile pentru a asigura accesul la medicamente esențiale și inovative. De asemenea, putem contribui la educarea publicului și a profesioniștilor din domeniul Sănătății despre utilizarea corectă a inovației pe care o punem la dispoziție. Investițiile în cercetare și dezvoltare sunt, de asemenea, cruciale pentru a aduce pe piață noi tratamente care să răspundă nevoilor pacienților.

Pentru ca pacienții să beneficieze de progresele noastre de tratament, accesul trebuie să fie în timp util și sustenabil pentru ei şi pentru sistemele de sănătate care îi deservesc.

În țara noastră, timpul de la aprobarea EMA până la disponibilitatea în România este de 778 de zile, adică peste 2 ani, în timp ce pacienții germani au acces la medicamente de ultimă generație în doar 126 de zile, italienii, în 424, maghiarii, în 650, iar bulgarii, în 728 de zile. Timpul de acces pentru medicamentele orfane este de 744 de zile.[1]

La UCB, definim accesul ca fiind capacitatea pacientului de a obține medicamentul de care are nevoie în timp util și fără o povară excesivă. Accesul sustenabil înseamnă munca noastră pentru a ne asigura că toți pacienții care au nevoie de tratamentele noastre pot avea acces la acestea într-un mod care este responsabil din punct de vedere social, viabil din punct de vedere economic pentru pacienți, pentru sistemele de sănătate și pentru UCB, precum și sustenabil din punctul de vedere al mediului. În multe țări, timpul necesar pentru finalizarea procedurilor de aprobare și acces poate provoca întârzieri pentru pacienți, o întârziere care ar trebui să fie minimizată în siguranță ori de câte ori este posibil. Pentru pacienții cu boli severe, accesul în timp util poate juca un rol important pentru îmbunătățirea rezultatelor și pentru calitatea vieții.

Ce măsuri concrete ați dori să vedeți implementate în politicile de sănătate din România?

Accelerarea proceselor de aprobare și compensare: este esențial să se simplifice și să se accelereze procedurile de aprobare a medicamentelor noi. Salutăm eforturile depuse de reprezentanții CNAS de a pregăti proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 735/976/2018 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, care reflectă o preocupare reală pentru îmbunătățirea accesului pacienților la tratamente inovative și reglementarea cât mai bună a procedurilor de negociere. De asemenea, salutăm eforturile depuse de ANMDMR de scurtare a timpilor de evaluare, dar, din păcate, evaluarea medicală reprezintă doar un prim pas spre acces și aceste eforturi nu se mențin și în pasul doi al rambursării, adică includerea în Lista de rambursare, care este un pas total impredictibil.

Când vorbim de rata de disponibilitate, din 167 de medicamente inovatoare care au primit aprobare din partea Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) în perioada 2019-2022, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2024 doar 29 de medicamente. Niciun medicament aprobat la nivel european în 2022 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2024. Scăderea este dramatică față de studiul similar de anul trecut, care arăta o rată de disponibilitate de 30% (51 de medicamente).[2]

Accelerarea proceselor poate stimula o mai bună colaborare între autorități, profesioniștii din domeniul Sănătății și industria farmaceutică. Acest lucru facilitează dialogul și înțelegerea necesităților pacienților, contribuind la o politică de sănătate mai orientată spre pacienți .

Creșterea fondurilor destinate Sănătății: este crucial să se aloce un budget mai mare pentru Sănătate, pentru a putea finanța tratamentele inovatoare și pentru a reduce listele de așteptare. O investiție suplimentară ar putea fi direcționată spre terapiile pentru bolile rare, unde există o nevoie crescută de tratament. În timp ce media europeană a alocărilor bugetare pentru Sănătate se situează la aproximativ 11% din PIB, în România, în bugetul de stat 2024, finanțarea Sănătății din surse publice este estimată la 4,5% din PIB, nemodificată față de execuția previzionată a anului 2023. În termeni absoluți, sistemul de sănătate din România este finanțat deficitar și necesită măsuri suplimentare pentru creșterea finanțării actuale și viitoare, pentru a acoperi nevoile reale ale sistemului de sănătate. Cheltuielile pe cap de locuitor pentru Sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021^[3], conform profilului de țară al României pentru anul 2023.

Implicarea pacienților în procesul decizional: pacienții trebuie să fie parte integrantă a discuțiilor legate de politicile de sănătate. Aceștia pot oferi perspective valoroase cu privire la nevoile și provocările cu care se confruntă, ajutând autoritățile să ia decizii informate.

Colaborarea cu autoritățile și comunitățile de pacienți este un element esențial pentru UCB Pharma în promovarea accesului la terapii inovative în neurologie și boli rare. Pentru o companie farmaceutică orientată spre nevoile pacienților, acest parteneriat facilitează identificarea și depășirea barierelor în accesarea tratamentelor și a diagnosticării precise.

Parteneriatele cu comunitățile de pacienți, asociațiile și ONG-urile de profil sunt cruciale. Pacienții și organizațiile lor pot oferi o perspectivă valoroasă asupra provocărilor și obstacolelor reale întâmpinate în accesarea îngrijirii medicale. Prin dialog constant și colaborare, UCB Pharma poate dezvolta programe de sprijin care răspund nevoilor reale și care ajută la creșterea gradului de conștientizare privind bolile rare și neurologice. De asemenea, aceste colaborări ajută la educarea și informarea autorităților cu privire la impactul direct al întârzierilor de acces asupra calității vieții pacienților, facilitând o abordare mai rapidă și empatică a procesului de reglementare.

Acest cadru de colaborare are scopul de a pune la dispoziția pacienților români atât tratamente inovatoare, cât și diagnostice precise, reducând diferențele de acces față de alte țări europene. UCB Pharma pune un accent deosebit pe valoarea adusă pacienților, considerând acest aspect nucleul strategiei sale.

Inovația medicală avansează într-un ritm incredibil la nivel global. În România, avem nevoie de un cadru legislativ care să susțină aceste progrese, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

 Companiile farmaceutice sunt pregătite să introducă pe piață terapii inovatoare. Totuși, introducerea acestor tratamente necesită reglementări actualizate, care să ofere claritate și predictibilitate.

Pentru ca aceste inovații să devină accesibile, autoritățile trebuie să susțină un cadru financiar care să încurajeze investițiile și să sprijine cercetarea în domeniul Sănătății. România trebuie să profite de oportunitățile de finanțare (inclusiv PNRR) și să creeze un sistem în care sectorul public și cel privat să colaboreze pentru accesul pacienților la cele mai bune tratamente disponibile.

Finanțarea cercetării și inovației este esențială pentru progresul în domeniul medical și pentru îmbunătățirea sănătății publice. Investițiile în cercetare și dezvoltare (R&D) permit descoperirea de noi tratamente și tehnologii medicale care pot salva vieți și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Într-un context global, în care bolile cronice și emergente reprezintă provocări majore, susținerea cercetării devine o prioritate strategică.

Politicile de sănătate ar trebui să sprijine activ finanțarea cercetării, prin alocarea de fonduri dedicate și prin crearea unui cadru legislativ favorabil. Aceste politici pot include stimulente fiscale pentru companiile care investesc în R&D, granturi guvernamentale pentru proiecte de cercetare și parteneriate public-private. De asemenea, este important să se asigure transparența și eficiența în alocarea fondurilor, pentru a maximiza impactul investițiilor.

Un alt punct de atenție îl reprezintă reglementările legate de prețurile medicamentelor. Există o presiune de a menține prețurile scăzute, ceea ce este esențial pentru accesibilitate, dar trebuie găsit un echilibru care să permită și companiilor să susțină dezvoltarea și distribuția medicamentelor de calitate. Cred că un cadru de reglementare transparent și predictibil va permite tuturor actorilor din Sănătate să colaboreze pentru a construi un sistem mai eficient și mai sustenabil.

Cum vedeți viitorul Sănătății în România, având în vedere provocările actuale?

Sunt optimistă în ceea ce privește viitorul Sănătății în România. Cred că, prin eforturi comune și prin implementarea unor politici de sănătate bine gândite, putem depăși provocările actuale. Este esențial să investim în educație, prevenție și inovație, pentru a crea un sistem de sănătate rezilient și eficient. Colaborarea între sectorul public și cel privat va fi cheia succesului în acest demers.

În încheiere, ce mesaj aveți pentru autoritățile și cetățenii României?

Mesajul meu pentru autorități este să continue să prioritizeze sănătatea publică și să colaboreze cu toate părțile implicate pentru a dezvolta și a implementa politici eficiente. Pentru cetățeni, îndemnul meu este să fie proactivi în ceea ce privește sănătatea lor, să se informeze corect și să participe la programele de prevenție disponibile. Împreună putem construi un sistem de sănătate mai bun pentru toți.

Valentina Grigore

[1] efpia.eu/media/vtapbere/efpia-patient-wait-indicator-2024.pdf

[2] efpia.eu/media/vtapbere/efpia-patient-wait-indicator-2024.pdf

[3] www.oecd-ilibrary.org/deliver/f478769b-en.pdf?itemId=%2Fcontent%2Fpublication%2Ff478769b-en&mimeType=pdf