
Valoarea inovației devine evidentă, tangibilă, numai atunci când pacienții beneficiază direct de progresele obținute din cercetarea farmaceutică. Medicamentele inovative au dovedit prelungirea speranței de viață, îmbunătățirea calității vieții, în multe cazuri aducând pacientul în situația de a trăi o viață aproape normală. În egală măsură, inovația medicală a redus semnificativ nevoia de vizite costisitoare în urgență, intervenții chirurgicale, spitalizări și îngrijire pe termen lung. Medicamentele inovative au crescut în mod semnificativ supraviețuirea în bolile cronice, în cancere netratabile anterior, în afecțiuni genetice pentru care nu existau soluții și au eliminat o serie de boli infecțioase amenințătoare de viață, scăzând, în același timp, costurile în sistemele de sănătate, fapt dovedit de mulți ani în țări mai avansate din această perspectivă.
Articol de Michel ESCHENBRENNER, General Manager Servier Pharma România
Statisticile ultimilor ani arată o majorare a cheltuielilor în sistemele de sănătate pretutindeni, incluzând o creștere a cheltuielilor cu tratamentele farmaceutice, cauzele principale fiind îmbătrânirea populației și stilul de viață, cu consecințe directe asupra creșterii numărului de pacienți cu boli cronice. Deși cheltuielile farmaceutice sunt în valoare absolută în creștere, în România acestea se situează la jumătate din media UE; cheltuiala publică per capita, ajustată la paritatea puterii de cumpărare, a fost de 1.303 euro în România față de media europeană de 3.319 euro, în 2021, în timp ce doar aproximativ 40% dintre asigurați plătesc contribuții pentru sănătate.
Speranța de viață a românilor, a treia cea mai scăzută din UE
Din perspectiva indicatorilor de sănătate însă, la o privire mai atentă, cifrele devin îngrijorătoare pentru că nu vedem o corelație directă între creșterea cheltuielilor și îmbunătățirea indicatorilor de sănătate. Românii mor încă în număr foarte mare din cauze ce ar putea fi tratate sau evitate. Atât rata mortalității din cauze tratabile, cât și cea a mortalității evitabile în România se situează cu mult peste mediile UE. Un român ajuns la 65 de ani, fie bărbat, fie femeie, mai are în față doar 4 ani de viață sănătoasă, de două ori mai puțin față de media europeană.
În medie, un cetățean din Uniunea Europeană se bucură de 64 de ani de viață sănătoasă, dacă este femeie, și de 63 de ani, dacă este bărbat; în România însă, aceste praguri se reduc la 58 de ani pentru femei și 57 de ani pentru bărbați, speranța de viață a românilor fiind a treia cea mai scăzută din UE: 75,3 ani față de 80,7 ani, media europeană. În 2020 au existat 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE. Decesele din cauze tratabile au fost de 235 la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori media UE. Decesele tratabile și prevenibile sunt cele care pot fi evitate prin îngrijiri sau intervenții la timp și eficiente. O rată mai mică a deceselor poate indica o îmbunătățire a calității îngrijirii. Statisticile OMS arată foarte clar că intervenția de sănătate publică trebuie să adreseze bolile cronice netransmisibile care ucid 41 de milioane de oameni în fiecare an, echivalentul a 74% din toate decesele la nivel global; dintre acestea, bolile cardiovasculare au cea mai mare pondere, cu 17,9 milioane de decese anual, urmate de cancere (9,3 milioane), boli respiratorii cronice (4,1 milioane) și diabet (2,0 milioane, inclusiv decesele cauzate de boli renale cauzate de diabet). În fiecare an, 17 milioane de oameni mor din cauza unei boli cronice netransmisibile înainte de vârsta de 70 de ani.
În România, povara cancerului rămâne considerabilă, cu peste 100.000 de noi cazuri de cancer estimate în 2022. Cancerul pulmonar este cauza cea mai frecventă de deces, urmată de cancerul colorectal și cancerul de sân. Peste 24.000 de români mor anual din cauze legate de diabet, un număr similar cu populația Sighișoarei.
Creșterea finanțării și eficientizarea cheltuielilor
Dincolo de statistică, este important să înțelegem de ce în România este nevoie, de fapt, de bani mai mulți pentru sănătate și răspunsul se traduce, în mod evident, în ani de viață și, mai important, în ani de viață sănătoasă. Datele ne ajută să susținem atât nevoia creșterii finanțării în sistemul de sănătate, dar și a îmbunătățirii eficienței cheltuielilor.
Deși s-au observat progrese în ultimii ani în zona accesului pacienților români la tratamentele inovative, România se menține, din păcate, pe ultimele locuri în Europa. Situația se poate îmbunătăți prin reducerea poverii administrative și creșterea predictibilității. Orice întârziere cauzată de procese administrative birocratice, dar și lipsa fondurilor necesare inovației vor costa pacientul român zile de viață cu o calitate scăzută sau chiar zile de viață pierdute în unele cazuri (destul de multe, din păcate), atunci când vorbim de patologii grave. Finanțarea medicamentelor rambursate, a celor incluse în programele naționale curative, precum și a celor rambursate condiționat, este constant insuficientă, în 2023 fiind necesare alocări suplimentare de peste 6 miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru plata medicamentelor și serviciilor medicale în ultima parte a anului.
Lista de medicamente rambursate a fost actualizată pentru medicamentele inovatoare o singură dată în 2023; proiectul de Hotărâre de Guvern pentru actualizarea Listei de rambursare a fost pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății în noiembrie 2023 și aprobat de Guvernul României, cu o întârziere de 6 luni, deși includea medicamente fără alternative terapeutice și care răspundeau unor nevoi medicale nesatisfăcute.
Investiții în inovație
Pentru a inversa statisticile în zona indicatorilor de sănătate, România are nevoie de accelerarea schimbărilor, prin investiții sporite, alături de strategii adecvate care să încurajeze inovația pentru un impact pozitiv pe termen mediu și lung. Efortul comun trebuie să fie canalizat către a asigura pacientului serviciile necesare în mod rapid, accesibil și de calitate, și pentru eliminarea timpilor de așteptare generați de lipsa finanțării. Fără un acces constant la terapii de ultimă generație nu vom putea ține pasul cu ceea ce se declară politic ca fiind un deziderat al ultimilor ani: dorința ca pacientul român să fie tratat la standardele actuale ale Uniunii Europene, fiind important să avem acces rapid la servicii medicale și medicamente de ultimă generație, la fel ca ceilalți cetățeni europeni.
Soluțiile propuse susțin continuarea investițiilor din cadrul Planului de Redresare și Reziliență al României și a politicii de coeziune a UE, adaptarea mecanismelor de finanțare și de contractare a serviciilor de îngrijiri de sănătate la nevoile și realitățile sistemului de sănătate, într-un mod adecvat, flexibil și susținut, actualizarea predictibilă a listei cu medicamente rambursate de 3-4 ori pe an, prin includerea tuturor medicamentelor care au primit raport de includere din partea Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR).
Exemple de bună practică includ monitorizarea și reducerea timpului efectiv de așteptare până la compensarea medicamentelor inovatoare; evaluarea și revizuirea constantă a costurilor și datelor epidemiologice din sistemul public și privat de sănătate, abordarea proactivă a estimării bugetului (prin procesul de scanare a orizontului în zona de cercetare și dezvoltare), bugetarea multianuală, predictibilă și în concordanță cu nevoile actuale ale pacienților și în raport cu consumul anului precedent, precum și cu standardele moderne de practică medicală din ghidurile medicale internaționale, îmbunătățirea proceselor de aprovizionare în spitale și îmbunătățirea proceselor centralizate de achiziții publice organizate de Ministerul Sănătății. Bugetarea multianuală poate asigura o predictibilitate a finanțării, un element esențial în dezvoltarea unui sistem de sănătate rezilient.
Reechilibrarea FNUASS
Într-un context de îmbătrânire accelerată a populației, nevoile de sănătate ale românilor vor crește în următorii ani. Această evoluție, împreună cu nevoile descrise anterior, impune reechilibrarea și eficientizarea finanțării sănătății, cu precădere la nivelul Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), din care sunt finanțate serviciile medicale pentru populația României. FNUASS are în fiecare an cheltuieli mai mari decât veniturile proprii, provenite din contribuțiile la sănătate asigurate de salariați și agenți economici. Pentru acoperirea acestui deficit și finanțarea cheltuielilor din sănătate, statul trebuie să compenseze această diferență prin subvenții de la bugetul de stat. Aceste subvenții sunt impredictibile și duc adesea la blocaje în asigurarea serviciilor medicale în spitale, ceea ce înseamnă că pacienții nu își pot primi tratamentul de care beneficiază potrivit Constituției României. În multe cazuri, impactul asupra sănătății al tratamentelor întrerupte și efectele de recuperare ulterioară duc la costuri suplimentare în sistemul de sănătate.
O componentă importantă a bugetului sănătății este reprezentată de colectarea taxelor destinate finanțării cheltuielilor din sănătate, precum contribuțiile la asigurările sociale de sănătate, taxa clawback, precum și alte taxe pentru produse care au un impact negativ asupra sănătății oamenilor (tutun, conținut ridicat de zahăr, grăsimi etc.), toate acestea fiind menite să sprijine sistemul de sănătate din România. În acest moment, aceste taxe sunt direcționate către bugetul de stat, fără a fi destinate în mod explicit și în totalitate către bugetul sănătății. În acest context, politicile publice pentru sănătate trebuie să asigure furnizarea constantă de servicii medicale. Prin urmare, ciclurile bugetare, finanțările de la guvern și politicile economice ale statului trebuie construite astfel încât serviciile de sănătate să fie neîntrerupte și echitabile.
Posibile acțiuni de eficientizare a finanțării sănătății pot fi multiple și includ:
- elaborarea unei politici predictibile și transparente de subvenționare de la bugetul de stat a FNUASS
- direcționarea în totalitate către bugetul sănătății a taxelor aferente sănătății (contribuții CASS, taxa clawback, taxe asupra alimentelor nesănătoase etc.)
- asigurarea unui cadru pentru dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate care să sprijine sistemul public
- diversificarea finanțării în sănătate prin parteneriate public-private
- concentrarea pe politici de sănătate care să sprijine serviciile medicale dedicate pe prevenție, screening și diagnosticare timpurie.
Sănătatea populației, resursă națională strategică
Un alt argument pentru prioritizarea sănătății pe agenda politică a viitoarei guvernări este legat de corelația directă între sănătate și economie. Pentru ca România să-și atingă potențialul economic, sănătatea populației trebuie tratată asemenea unei resurse naționale strategice, problema alocărilor bugetare curente pentru sănătate, cu mult sub media europeană, având efecte negative importante în economie. Sistemul de sănătate din România este subfinanțat, doar 4,5% din PIB reprezentând finanțarea din surse publice în 2024, alocare neschimbată față de cea a anului 2023 și aproape de nivelul finanțării din 2018, înainte de criza pandemică – în timp ce media europeană trece de pragul de 10% din PIB. Cu o stare de sănătate bună, cu acces la servicii medicale și medicamente, cu investiții și educație în zona de prevenție, suntem activi pentru mai multă vreme în economie. Mai mult de 30% din creșterea economică din ultimul secol a țărilor avansate a fost atribuită îmbunătățirii sănătății populației. Se estimează că între 2020 și 2040, îmbunătățirea indicatorilor de sănătate poate adăuga aproximativ 12 trilioane de dolari la PIB-ul global (o creștere de 8%); similar, în România, îmbunătățirea sănătății populației ar putea adăuga 26 miliarde de dolari în economie, până în 2040, un plus de 9% la PIB, ceea ce înseamnă o accelerare a creșterii PIB-ului cu 0,4% în fiecare an. Finanțarea adecvată a sistemului de sănătate este o investiție în sănătatea și viitorul societății, cu un beneficiu de 2 $, până la 4 $ câștigați pentru fiecare dolar investit în sănătate.
Creșterea către o alocare bugetară pentru sănătate, de 9% din PIB, în România ne-ar duce mai aproape de standardele europene cu beneficii evidente pentru pacienți, pentru populație, pentru economie.
Sectorul farmaceutic se implică în susținerea acestor obiective continuu, atât la nivel european, cât și în fiecare stat membru. La nivel european are o contribuție majoră în economie, din perspectiva producției, a ocupării forței de muncă, în cercetarea și dezvoltarea de tratamente noi, și este important ca acest sector să își păstreze avantajul competitiv față de alte zone geografice ale lumii. Sectorul farmaceutic european este un factor care contribuie semnificativ la ocuparea forței de muncă și la producția din Europa, angajând direct 633.100 de persoane, și un factor important pentru investițiile în cercetare și dezvoltare, alocând peste 26 de miliarde de euro în fiecare an pentru cercetarea și dezvoltarea produselor farmaceutice.
În ultimii 3-4 ani, în contextul crizei pandemice, industria farmaceutică inovatoare a demonstrat că atât colaborarea, cât și viteza sunt esențiale și posibile. Am asistat la o colaborare imediată între companiile farmaceutice, între companii, autorități și mediul academic, am ajuns la performanța de a aduce noi tratamente și vaccinuri pe piață într-un timp foarte scurt. Performanța unităților noastre de producție a fost îmbunătățită, și anume reziliența acestora, posibilitatea de a produce cantități mari într-un timp foarte scurt. Și, în cele din urmă, am asistat la îmbunătățirea eficienței proceselor de reglementare în ceea ce privește viteza de aprobare a noilor tratamente, printr-o colaborare extrem de eficientă cu Agențiile de Reglementare europene și naționale.
Pe lângă finanțarea adecvată a sistemului de sănătate, este important să se pună în aplicare sisteme care să conducă la politici publice bazate pe dovezi. Transparența cheltuielilor și utilizarea eficientă a datelor, împreună cu definirea unui set de indicatori de performanță, pot duce la eficientizarea cheltuielilor în sistemul de sănătate.
În procesul de transparentizare a construcției bugetului, dar și a cheltuielilor, va fi nevoie de o evaluare realistă și credibilă a nevoilor pacienților, a sistemului de sănătate și a costurilor asociate; va fi nevoie de un proces deschis și transparent de consultare cu toate părțile interesate; vor fi necesare dezvoltarea și implementarea sistemelor electronice, generatoare de date la toate nivelurile în procesul de digitalizare în sistemul de sănătate, împreună cu standarde de performanță și raportare publică a datelor relevante.
Știm că nu suntem singuri, suntem parte a Uniunii Europene și putem aduce printr-un dialog constant diverse soluții din țări în care lucrurile funcționează cu succes; doar câteva exemple – în Franța există un Plan de Cancer care funcționează eficient de mulți ani, salutăm progresul pe care îl vedem și în România în această zonă, ne-am oferit sprijinul în accelerarea implementării acestui mare pas înainte. Asociația Companiilor Farmaceutice din Franța și Comitetul Economic pentru Produse de Sănătate din Franța au încheiat parteneriate și acorduri-cadru privind reglementari ce facilitează, accelerează și promovează accesul pacienților la inovare, stimularea investițiilor, promovarea aprovizionării cu medicamente care răspund nevoilor de sănătate publică și consolidarea transparenței, într-un final, un astfel de parteneriat stimulând inovația și creșterea atractivității pentru producătorii de medicamente, astfel încât aceștia să investească în Franța.
Sănătatea rămâne un sector complex, care necesită o abordare multidimensională alături de capacități și resurse diverse. Prin eforturile comune ale tuturor actorilor relevanți, proiectele inovatoare și inițiativele strategice se poate dezvolta un sistem de sănătate finanțat corespunzător și capabil să îmbunătățească continuu sănătatea populației.
Michel Eschenbrenner conduce Servier Pharma România din octombrie 2020 și are o experiență extinsă în zona Europei Centrale și de Est, după ce s-a aflat la conducerea filialelor Servier din Slovenia, Ungaria și Ucraina. Cu o experiență de peste 15 ani în compania Servier, Michel Eschenbrenner coordonează strategia companiei pe piața locală și urmărește promovarea constantă a misiunii companiei, aceea de a oferi generațiilor viitoare o lume mai sănătoasă. Împreună cu echipa sa, Michel Eschenbrenner a plasat Servier România ca lider în cardiologie și a dezvoltat o puternică prezență în zona de oncologie și diabetologie. Absolvent al Université „Louis Pasteur” din Strasbourg și deținător al unui MBA de la NEOMA Business School, Michel Eschenbrenner are o experiență de aproape 30 ani în domeniul medical, dobândită în roluri de Business Development Manager, Operations Manager și General Manager pe diverse piețe internaționale.