Implementarea la timp a măsurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un obiectiv prioritar pentru sănătatea românească, pentru că oferă șansa unor investiții spre binele pacienților și al sistemului sanitar. În plus, acest program are o componentă importantă în ceea ce privește dezvoltarea politicilor publice, reforma managementului sanitar și reforma resurselor umane. „Pentru că, indiferent cât de multe investiții am face, în lipsa unei resurse umane calificate, specializate, pe care trebuie să o regăsim în toată țara, nu numai în centrele universitare, de exemplu, n-o să putem oferi oamenilor ceea ce așteaptă de la noi, respectiv accesul la servicii de sănătate de bună calitate”, atrage atenția prof. univ. dr. Alexandru Rafila. Însă, fie că vorbim de dotări, resurse sau competențe, orice proiect trebuie gândit „fără condiționalități legate de opțiunile politice sau apartenența politică a unuia sau altuia dintre miniștrii sănătății”.
Care sunt prioritățile Ministerului Sănătății pentru perioada următoare?
Pe primul loc ar trebui să fie o reformă a modului în care funcționează sistemul de sănătate din punctul de vedere al dezvoltării rapide a serviciilor medicale ambulatorii. Și aici avem zona de medicină de familie, pe de o parte, și avem o zonă a serviciilor specializate, adică ambulatoriile de specialitate, care trebuie să poată să ofere oamenilor acces rapid la investigații, la diagnostic și la tratament pentru afecțiunile pe care le au, inclusiv posibilitatea de a organiza spitalizare de zi în aceste centre ambulatorii. Această prioritate a noastră se suprapune cu unele dintre elementele din PNRR care ar trebui să asigure reabilitarea și dotarea a minimum 3.000 de cabinete de medicină de familie și realizarea a minimum 30 de ambulatorii de specialitate și, în plus, a unor centre comunitare integrate, mai ales în zonele rurale sau acolo unde există populații defavorizate. Sper să putem să îndeplinim aceste lucruri, care trebuie însă coroborate și cu partea de dezvoltare a resursei umane, care trebuie formată, dar și convinsă că este nevoie să profeseze și în localitățile rurale sau în orașele mai mici.
Un sondaj recent realizat printre studenții de la Medicină arată că doar o treime ar accepta să lucreze în mediul rural. E clar că trebuie să găsim soluții să convingem tânăra generație de medici să poată să profeseze și în specialitățile deficitare, și în zonele care au cea mai mare nevoie de personal medical calificat.
Acest aspect trebuie să facă parte dintr-o strategie de resurse umane realizată împreună cu universitățile și facultățile de medicină, împreună cu Ministerul Educației. Cred că acum sunt întrunite toate condițiile, pentru că noi am semnat de curând un protocol în acest sens cu Organizația Universităților de Medicină și Farmacie și bineînțeles vom invita și alți colegi din cadrul facultăților de medicină. Lumea trebuie să contribuie la acest efort, inclusiv organizațiile profesionale ale medicilor și asistenților medicali, pentru că și partea care implică asistenții medicali este extrem de importantă. Dacă reușim să punem în acord nevoile sistemului de sănătate cu posibilitățile de pregătire și cu oferirea unui cadru de confort profesional pentru oamenii care termină diferitele specialități, atunci o să putem avea într-un interval de timp rezonabil un proiect de țară care să nu aibă legătură cu opțiunile sau cu apartenența politică a unuia sau altuia dintre miniștrii sănătății, ci să fie implementat în mod consecvent de oricine ar veni aici, la minister. Trebuie să existe echilibru și puțină răbdare în realizarea unor proiecte așa de importante.
Vorbind de unități medicale, au fost selectate cele care vor fi construite sau reabilitate prin PNRR?
PNRR vine cu 1,7 miliarde de euro pentru construcția sau reabilitarea și dotarea completă a minimum 25 de unități spitalicești. Sper că foarte curând vor apărea criteriile care permit selecția, dintr-o listă inițială de 49, a acestor 25. Putem să trecem foarte rapid la treabă, să selectăm această listă și să demarăm procedurile pentru semnarea contractelor de proiectare, pentru că aceia care aplică trebuie să aibă cel puțin studiul de fezabilitate realizat. Unii au deja proiectarea făcută. Cu atât mai mult lucrurile pot începe mai repede. Ne grăbim, pentru că avem o limită de timp până se obțin toate tipurile de autorizații de construcție, iar aceste proiecte au ca termen data de 30 iunie 2026. Finalizarea lor înseamnă creșterea calității serviciilor spitalicești. Din păcate, această listă de obiective nu este uniform distribuită în țară. Sunt 22 de județe, în general din estul și sudul țării, care nu au nici măcar un singur obiectiv inclus pe lista inițială de 49. Alte fonduri, dacă vor exista, disponibile pentru investiții majore în Sănătate ar trebui să compenseze acest dezechilibru. Am discutat cu factorii de decizie de la nivelul Comisiei Europene, însă schimbarea, mai exact extinderea listei, este aproape imposibilă. De altfel, am și atras atenția că pentru lista inițială de 49 de unități nu au existat criterii de includere, deoarece existau și alte obiective de investiții, probabil în stadii de realizare cel puțin la fel de avansate, care în mod inexplicabil nu au fost luate în considerare.
Cum vedeți, ca ministru, acceptarea acestor proiecte de către beneficiari?
Noi am dat drumul deja la foarte multe dintre apelurile pentru finanțare în cazul cabinetelor de medicină de familie, în cazul ambulatoriilor de specialitate și centrelor de planning familial. Dacă vorbim de cabinetele de medicină de familie, la apelul deschis am avut peste 1.000 de solicitări pentru 750 de beneficiari. Dacă vorbim de lista preselectată, au fost aproximativ 800 de solicitări din 2.250 de poziții disponibile. Există și o listă de rezervă, și în cazul în care nu va exista suficient interes din lista aceasta preselectată, evident că ea va fi completată cu cererile care exced numărul inițial din zona de apel deschis, astfel încât să putem folosi întreaga sumă.
Condiționalități în cadrul PNRR
Care sunt măsurile prevăzute în strategia pentru resurse umane pentru a motiva medicii tineri să meargă în orașe mici sau zone rurale?
Noi avem în momentul de față un cadru strategic și lucrăm, împreună cu universitățile de medicină și cu Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate, la definitivarea strategiei naționale de sănătate. Strategia de Resurse Umane, care este parte a strategiei naționale de sănătate, trebuie să țină cont de prioritățile actuale din domeniul bolilor cardiovasculare și neurologice, al oncologiei și diabetului. Alte domenii sensibile, cum sunt medicina de familie, ATI, pediatria, nu trebuie neglijate. Pe de o parte, avem un grup de lucru care evaluează compatibilitatea strategiilor sectoriale cu această strategie națională, iar pe de altă parte, avem un grup de lucru care lucrează la master planurile regionale privind nevoia de servicii de sănătate, astfel încât până la sfârșitul anului să putem să îndeplinim aceste două obiective, care sunt condiționalități în cadrul PNRR.
Strategia de resurse umane nu se poate face decât cu implicarea autorităților centrale, dar mai ales a autorităților locale, care trebuie să ofere atractivitate și confort profesional celor ce decid să lucreze într-o localitate rurală sau într-un oraș mai mic, din orice zonă a țării. Încerc să am o întâlnire în acest sens cu reprezentanții comunelor și ai municipiilor, deoarece e clar că ei trebuie să fie parte a acestui proiect. Dacă nouă ne revine o responsabilitate a organizării sistemului de sănătate, inclusiv a unui cadru strategic privind resursele umane, cred că și dânșii au responsabilitatea protecției sănătății comunităților pe care le administrează.
Din păcate, la nivel național există discrepanțe mari. Dacă o să călătoriți în țară și o să mergeți în diverse județe care aparent sunt asemănătoare din punctul de vedere al populației, al situației geografice, veți vedea că există diferențe în ceea ce privește infrastructura sanitară, personalul medical etc. Sunt județe, chiar municipii sau comune, unde autoritățile s-au preocupat pentru dezvoltarea serviciilor medicale, au reușit să atragă personal medical, însă sunt și zone unde a existat un interes mai mic pentru aceste aspecte. Nu este de acuzat, este mai mult o problemă de priorități. Ministerul Sănătății are în subordine un număr relativ mic de unități medicale spitalicești – 67 din cele aproape 400 existente la nivel național. Când vorbim de implicarea autorităților locale, trebuie să ne gândim și la dezvoltarea ambulatoriilor, a medicinii de familie acolo, iar cei de pe plan local pot să contribuie nu numai financiar, ci și organizatoric și conceptual la dezvoltarea serviciilor medicale.
Politica medicamentului trebuie să țină cont de priorități
Care sunt condițiile pentru ca o anumită patologie să fie inclusă în strategia națională de sănătate?
Ne putem uita pe cifrele de mortalitate și morbiditate în România. Bolile cardiovasculare sunt primele, iar aici trebuie să mergem puțin pe patologia vasculară, care aduce și neurologia la masă, pentru că discutăm de accidentul vascular cerebral, de tratamentul eficient al acestuia, la fel cum se întâmplă cu tratamentul infarctului. S-a lansat recent un grup de lucru la Cluj, cu un parteneriat foarte bun între Societatea Română de Neurologie și cea de Cardiologie. În plus, e foarte clar că oncologia reprezintă o patologie importantă. Nu putem scăpa din vedere nici diabetul. Trebuie să discutăm și de bolile rare, poate într-o altă zonă, deoarece, din păcate, sunt foarte mulți pacienți cu astfel de boli rare, care au opțiuni terapeutice limitate. Încercăm să găsim soluții să aibă acces la medicamente, atât la cele uzuale, cât și la cele inovative.
Acest aspect necesită o abordare mai largă, care nu se referă neapărat la o anumită boală sau la un anumit medicament, trebuie să facă parte dintr-o politică a medicamentului care să țină cont de realități, care să nu mai permită, prin politica de preț, dispariția unor medicamente de pe piață și, de asemenea, să permită și accesul la medicamente inovative. Lucrul acesta este, mai degrabă, în zona Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, am avut discuții cu doamna președinte, conf. Adela Cojan, și trebuie să găsim un mecanism care să implice și industria, pentru că aceste mecanisme cost-volum sau cost-volum-rezultat înseamnă o împărțire a responsabilității pentru ca oamenii să aibă acces la medicamente. Mai avem o zonă care a făcut progrese și sper să o și finalizăm din punctul de vedere al creșterii funcționalității – partea de studii clinice. Aceasta oferă resurse profesioniștilor, spitalelor și oferă și acces la tratament multor pacienți.
Cum putem îmbunătăți derularea studiilor clinice pe teritoriul României?
S-a schimbat legislația și lucrăm împreună cu Agenția Națională a Medicamentelor și a Dispozitivelor Medicale din România și cu Academia de Științe Medicale, astfel încât să debirocratizăm activitatea și să creștem foarte mult viteza de aprobare a studiilor. Am găsit studii clinice care erau începute de câțiva ani și medicamentele respective erau de mult pe piață, iar noi încă discutam despre studiu clinic referitor la acel medicament. E clar că dacă lungești o procedură, până la urmă medicamentul este aprobat, e utilizat și tu încă n-ai finalizat procedura, ceea ce mi se pare inacceptabil. E o piață care aduce beneficii și pentru unitățile sanitare, și pentru personalul implicat, și cred că, în primul rând, sunt beneficii pentru pacienții care au ocazia să fie incluși în studii.
În ceea ce privește dispariția anumitor medicamente de pe piață, cum se va derula
activitatea grupului de lucru format recent?
Este un proces în derulare. Grupul o să facă propuneri publice, dar nivelul actelor normative care trebuie să reglementeze poate va depăși Ministerul Sănătății sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate, fiind necesare hotărâri de guvern, legi sau ordonanțe.
Această activitate trebuie să fie transparentă, pentru că e o zonă sensibilă, care naște de multe ori suspiciuni, și nu aș vrea să compromitem un demers absolut legitim pentru pacienți. Facem acest demers pentru pacienți și din această cauză va exista o transparență foarte bună a tuturor discuțiilor și propunerilor. Aceste propuneri vor fi înaintate Guvernului României.
de Valentina Grigore
