Interviu cu Cristian Toader, Country Manager România și Rep. Moldova al GE Healthcare
General Electric este una dintre cele mai importante companii la nivel mondial care investește în business și în tehnologii inovative. Accentul pe care compania îl pune pe cercetare și dezvoltare influențează și dezvoltarea diviziei de sănătate. Cât beneficiază România de inovația GE, în domeniul sănătății, domeniu de care sunteți responsabil?
Cheltuielile GE în cercetare-dezvoltare sunt de mai mult de un miliard de dolari pe an. Un număr de 2.800 de cercetători, repartizați în patru centre multidisciplinare din SUA, Germania, India și China, contribuie la poziția noastră de lider în inovație tehnologică.
În ceea ce privește România, în primul rând suntem mândri că proiecte de cercetare finanțate din fonduri europene, exemplu fiind centrul de cercetare Imogen Cluj pentru studii interdisciplinare, au ales echipamente GE, cum este cel de rezonanță magnetică nucleară 3 Tesla. De asemenea, este de menționat instalarea în cursul anului trecut a mai multor Tomografe de 64-128 în spitale de referință, ca Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Universitar de Urgență. În ceea ce privește ultrasonografia și, în special, ultrasonografia fetală, ne bucurăm de preferințele unei mari părți a medicilor obstetricieni. În final, centre de sănătate private care au ales echipamente GE, spre exemplu Euromedic, Oncocard și Spitalul Monza, demonstrează și în România calitatea echipamentelor General Electric. Cât, exact, beneficiază România de inovațiile GE este dificil de cuantificat. Economia sănătății poate calcula beneficiul statului la revenirea în viața productivă a pacienților vindecați și cu ajutorul metodelor de diagnostic avansate, dar niciun model, oricât ar fi de sofisticat, nu poate evalua valoarea unei vieți salvate.
Experiența dvs. este remarcabilă în cadrul GE, având ani buni petrecuți în dezvoltarea companiei în Franța. În prezent conduceți și dezvoltați businessul în România și Republica Moldova. Aveți o cultură organizațională și de business occidentală – care este diferența între sistemul cu care ați fost obișnuit și mediul de business din România și R. Moldova?
Sunt cu General Electric de opt ani, din care șapte ani i-am petrecut la sediul GE Healthcare pentru Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Rusia (EMEA). Am lucrat pentru General Electric în Finanțe BD și Product Management, acoperind în fiecare dintre aceste funcții întreaga geografie menționată. Sunt apropiat de echipa franceză la care respect profesionalismul și implicarea în găsirea celor mai interesante soluții pentru sectorul public și cel privat. De altfel, cota noastră de piață este un indicator relevant al succesului acestei echipe. Cunosc bine și echipele italiană, britanică și scandinavă. Referindu-mă la Imagistică, de diagnostic și intervențională, prima diferență notabilă între cele două medii este accesul la finanțare. Acesta este un proces transparent și predictibil și, în consecință, nivelul de responsabilitate al experților în decizii este mai ridicat decât aici. Apoi, beneficiind de un cadru foarte reglementat, industria se află într-un schimb de experiență continuu cu medicii radiologi și cu inginerii biomedicali. Prin „testarea” noilor tehnologii în locuri de referință, utilizatorii ne pot spune dacă văd o valoare clinică în popularizarea acesteia. Acest lucru este vital pentru ca ambele părți să fie la curent cu evoluțiile clinice și tehnologice, să progreseze și să facă alegeri documentate în beneficiul pacientului. În ceea ce privește cultura organizațională, o văd ca fiind construită mai mult în jurul beneficiului colectiv.
În România, din lipsa banilor sau din alte motive, se preferă câteodată aparatura și dispozitivele ieftine. Pe termen lung însă, aceste soluții nu sunt cost-eficiente. Cum reușiți să convingeți responsabilii din sănătate să investească în calitate și performanță, în beneficiul pacientului și nu în variante… avantajoase pentru moment?
Lipsa banilor nu este specifică României, iar criza economică recentă a fost prezentă și în state foarte bogate în comparație cu noi și care au început să caute economii bugetare inclusiv în Sănătate. Greu de înțeles este faptul că uneori ne permitem să cumpărăm același echipament la preț dublu față de state ca Marea Britanie. În schimb, responsabilii din sănătate înțeleg că performanța înseamnă valoarea clinică a aplicațiilor, iar calitatea este rezultatul măsurabil al investiției continue în tehnologie. Nu în ultimul rând, infrastructura de mentenanță și servicii, precum și costurile de funcționare sunt criterii care trebuie înglobate în procesul de selecție. GE Healthcare a investit în acest sens șase miliarde de dolari într-un program numit Healthymagination care vizează re-designul echipamentelor medicale pentru creșterea calității, a accesului la actul medical și reducerea costurilor. Soluțiile potrivite sunt peste tot acelea care satisfac toate cerințele clinice și economice ale unităților medicale.
Care este direcția de dezvoltare a GE healthcare în lume? În România ce priorități aveți, ținând cont de faptul că este criză economică, iar în fruntea Ministerului Sănătății au fost peste 22 de miniștri, din 1989 până în prezent? Care sunt direcțiile pe care le dezvoltați în următorii doi ani atât în România, cât și în Republica Moldova?
Din punct de vedere clinic, o direcție de dezvoltare în care GE a fost constant lider este grija față de pacient. Spre exemplu, unele centre academice realizează cu echipament GE Healthcare tomografii computerizate cu nivelul de doză de radiații a unei radiografii. Acest lucru este foarte important în pediatrie. În RMN, în plus de dezvoltarea continuă a aplicațiilor clinice, GE va lansa „Silent” MR, al cărui nivel de zgomot nu are nimic comparabil cu sistemele clasice. Aș putea continua cu sistemele de anestezie, unde am investit mult în algoritmul de interpretare și în monitoring, unde putem vorbi de dozarea mai inteligentă a agenților anestezici. Toate aceste programe au ca numitor comun tendința către o tehnologie medicală mai gentilă față de pacient și mai flexibilă pentru medic. De asemenea, programele Healthymagination de optimizare a costurilor și Ecomagination de reducere a impactului asupra mediului înconjurător sunt parte a eforturilor GE de responsabilitate socială corporativă.
Nu pot comenta asupra faptului că au fost 22 de miniștri ai sănătății în România, după 1989. În România, ca și în R. Moldova, noi vedem lucrurile pe termen lung: parteneriatul cu utilizatorii noștri începe în primul rând cu resursele umane. Investim și mai mult în aplicații clinice avansate și în prezența noastră în spitalele universitare. Am creat un program de continuitate a resurselor umane și recrutăm noua generație direct de pe băncile facultății. Tinerii vizați pot lucra timp parțial în perioada studiilor și, în afara faptului că ne cunoaștem reciproc, sunt un vector de inovație în locurile care utilizează echipamente GE.
Imagistica în România, ca școală, este prea puțin dezvoltată, iar……
Pentru articolul integral vă invităm să citiți ediția tipărită din luna iulie a revistei Politici de sănătate!
