Noul proiect al Hubului de Inovație a fost demarat în cadrul unui Workshop organizat la București, la care au luat parte prof. univ. dr. Alexandru Rafila – ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Viorel Jinga – rector Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și președinte al Alianței G6-UMF, farm. Elena Brodeală – vicepreședinte Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), numeroși reprezentanți ai universităților de medicină și farmacie din România, asociații de pacienți, industria farmaceutică inovativă, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicina Familiei, ai Institutului Național de Sănătate Publică, ai Societății Universitare de Medicină de Familie.
Între prioritățile Ministerului Sănătății se află prevenția și tratarea bolilor cronice, care au un impact socioeconomic major în România. Prezent la întâlnirea Hubului de Inovație în Sănătate, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a afirmat: „Hubul de Inovație poate să ducă la rezultate măsurabile și la proiecte de prevenție eficiente, pe care ni le dorim cu toții și la care lucrăm fie în Strategia Națională de Sănătate, fie în strategiile sectoriale. Împreună trebuie să determinăm cum poate ajunge informația de calitate la populație. Acest demers este un pas necesar pentru promovarea educației pentru sănătate și pentru generarea campaniilor de informare și conștientizare cu privire la provocări cu impact major asupra societății, precum bolile cronice, dar și îmbătrânirea populației”.
Bolile cronice netransmisibile cu impact major în sănătatea publică, cuprinse și în Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, sunt: afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, infarct miocardic acut, insuficiență cardiacă), afecțiuni hepatice (steatohepatita non-alcoolică, ciroza hepatică), afecțiuni metabolice (diabetul zaharat, obezitatea, osteoporoza), afecțiuni neurologice (accidentul vascular cerebral), afecțiuni oncologice și onco-hematologice (cele mai frecvente), afecțiuni psihice (depresia, demența), afecțiuni renale (boala cronică de rinichi), afecțiuni respiratorii (bronhopneumopatie cronică obstructivă, astm bronșic, insuficiență respiratorie cronică).
„Asistăm la o degradare accentuată a stării globale de sănătate, în timp ce numărul îmbolnăvirilor premature, aflat într-o permanentă creștere, determină mari provocări pentru societate și sistemul de sănătate. La nivelul întregului colectiv al Alianței G6-UMF, putem contura o strategie pe termen mediu și pe termen lung care să aibă ca principal obiectiv o reală schimbare de paradigmă asupra sănătății în mentalul colectiv. Din perspectiva UMFCD și a tuturor colegilor din G6, dezvoltarea unei campanii naționale sustenabile de prevenție și educație, cu impact pe termen mediu și pe termen lung, ar îmbunătăți substanțial starea generală de sănătate și ar reduce, în timp, numărul deceselor evitabile, cauzate de bolile cronice netransmisibile”, a completat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rector UMFCD și președinte Alianța Universitară G6-UMF.
Întâlnirea aplicată de lucru a reprezentat un prim pas concret și a avut ca obiective identificarea principalelor provocări în prevenție și educație pentru bolile cronice prioritare în România, precum și crearea unui cadru de realizare a unor campanii specifice dezvoltate împreună cu actorii principali din domeniul Sănătății – autorități, mediul academic, comunitatea medicală, asociații de pacienți, industrie și alte entități care doresc să se alăture demersurilor.
„Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) va continua să se implice în acest pilon dedicat prevenției și educației în bolile cronice prioritare, încurajând campaniile care fac parte din categoria educației medicale atât pentru pacienți sau populație în general, cât și pentru profesioniștii din domeniul Sănătății. Agenția avizează materialele educaționale în scopul transmiterii către publicul-țintă a unor informații de calitate, iar reglementarea promovării acestor campanii în mediul online și pe aplicațiile mobile este o prioritate pentru noi”, a declarat farm. Elena Brodeală, vicepreședinte ANMDMR.
Campanii educaționale cu aplicabilitate națională
Există deja numeroase eforturi de prevenție și educație despre sănătate în România la nivel local sau regional, iar toate acestea trebuie apreciate și completate cu un cadru care să determine o abordare structurată la nivel național, iar în timp să schimbe acești indicatori nefavorabili ai stării de sănătate a populației. „Este necesară inițierea unor campanii educaționale pentru sănătate, pentru formarea unei gândiri care să pună prevenția pe primul plan. Orice campanie trebuie gândită țintit pe publicul căruia ne adresăm. Avem nevoie de materiale cu informații științifice, validate de comunitatea medicală și academică, adresate diferitelor grupuri de vârstă, despre ce înseamnă să trăiești sănătos. Din experiența noastră, implicarea mediului academic și chiar a studenților la medicină și farmacie, a rezidenților în campaniile din sănătate are un impact semnificativ”, a explicat Rozalina Lăpădatu, președinte al Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA).
Pentru a ajunge la un public cât mai larg și pentru a fi de impact, comunicarea și educația în acest domeniu necesită un mod inovativ de a furniza informații de calitate pacienților, reunite de comunitatea medicală și academică. De asemenea, colaborarea actorilor din sănătate în astfel de proiecte poate spori eforturile de prevenție.
„Trebuie să punem toate resursele în comun în acest pilon de educație și prevenție al Hubului, deoarece nevoia de informare pentru sănătate este foarte mare. Trebuie să ajungem la cât mai mulți oameni. COPAC este implicată în foarte multe campanii de prevenție în care încercăm să comunicăm cu oamenii și am constatat că mediul online este cel mai eficient mod de comunicare. La Iași vom deschide un centru de informare în sănătate, unde vom realiza numeroase activități pentru pacienți. Avem deja în pregătire, în școli, campanii de informare despre viață sănătoasă. În același timp vrem să fim o voce activă a pacienților și să contribuim la această inițiativă a Hubului de Inovație”, a completat Luminița Vâlcea, director executiv al Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC). Ambele organizații reprezentative ale pacienților au devenit, recent, partenere ale Hubului de Inovație în Sănătate.
Impactul bolilor cronice și nevoia prevenției și educației în domeniu
700 de miliarde de euro sunt cheltuite în fiecare an pentru tratarea bolilor cronice în Uniunea Europeană. Povara financiară a celor mai frecvente patru boli cronice netransmisibile din UE ajunge la 25% din cheltuielile pentru sănătate și corespunde unei pierderi de 2% a PIB. Mortalitatea prematură din cauza acestor afecțiuni are ca rezultat o pierdere de 115 miliarde euro/an pentru economie sau 0,8% din PIB-ul UE[1]. Datele arată nevoia stringentă de educație pentru sănătate și creștere a eforturilor pentru prevenție.
„Aș dori să mulțumesc domnului prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, pentru că s-a alăturat discuțiilor privind dezvoltarea campaniilor de informare pentru prevenirea bolilor cronice netransmisibile. Acest workshop a demonstrat că este nevoie să fie dezvoltată și implementată o strategie de comunicare în domeniul prevenției, cu obiective și măsuri concrete. Există numeroase inițiative de comunicare care se adresează educației pentru sănătate, iar Hubul de Inovație în Sănătate este o platformă care poate întări aceste eforturi printr-un cadru structurat și inovator. Cu sprijinul membrilor fondatori ai Hubului – Ministerul Sănătății și Alianța Universitară G6-UMF –, putem dezvolta campanii de informare și extinde astfel de programe la nivel regional și național, pentru a obține un impact durabil, pe termen lung. Suntem cu toții responsabili pentru prevenție și rămânem angajați să lucrăm împreună cu toate părțile interesate de promovarea educației pentru bolile cronice prioritare în România”, a afirmat Frank Loeffler, președinte LAWG până în luna mai 2024, actual vcepreședinte.
„Acest al doilea proiect al Hubului de Inovație în Sănătate este pe deplin aliniat cu Strategia Națională de Sănătate. În plus, implicarea celor 6 Universități de Medicină și Farmacie din țară oferă unicitate Hubului de Inovație și valoare științifică acestui demers. Sistemele de Sănătate din Europa, în general, au dificultăți numeroase provocate de îmbătrânirea populației, de povara în continuă creștere a bolilor cronice și de ruptura dintre îngrijirea primară și cea secundară sau terțiară. Felul în care sunt structurate sistemele de sănătate este o provocare în sine, nu țintesc suficient prevenția sau educația, ci mai degrabă îngrijirea sanitară. România ocupă primul loc din UE la mortalitatea evitabilă, iar majoritatea deceselor sunt determinate de bolile cronice. Însă cu ajutorul unei strategii bine pusă la punct și realizată prin colaborare între factorii relevanți din sistem, aceste aspecte pot fi îmbunătățite considerabil”, a menționat Radu Rășinar, vicepreședinte LAWG până în luna mai 2024, actual președinte.
„Bolile cronice sunt principala cauză a dizabilităților și mortalității, iar cifrele din UE și România arată acest lucru. În plus, acestea determină un impact socioeconomic major, prin reducerea numărului de ani de viață sănătoasă și activă. De aceea, Hubul de Inovație în Sănătate lansează această inițiativă, cu implicarea părților interesate să contribuie. Întâlnirea de lucru reprezintă un prim pas concret și are ca obiective identificarea principalelor provocări în prevenție și educație pentru bolile cronice prioritare în România, precum și crearea unui cadru de realizare a unor campanii cu rezonanță, dezvoltate împreună cu actorii principali din domeniul Sănătății. Pentru a ajunge la un public cât mai larg și pentru a fi de impact, comunicarea și educația în acest domeniu necesită un mod inovativ de a furniza informații de calitate pacienților”, a evidențiat Adriana Stara, secretar general LAWG până în luna mai 2024. 7
În martie, Hubul de Inovație în Sănătate a anunțat încheierea primelor acorduri de parteneriat în cadrul acestei platforme strategice naționale. Astfel, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) devin primele asociații de pacienți care se alătură Hubului, aducând o contribuție valoroasă la obiectivele strategice ale acestei platforme prin perspectiva și vocea pacienților. De asemenea, Asociația Companiilor Conducătoare de Studii Clinice din România (ACCSCR) a devenit partener al Hubului de Inovație în Sănătate, completând expertiza Hubului în aria studiilor clinice, una dintre direcțiile strategice ale acestei platforme.
Craiova Connects
Consiliul Strategic al Hubului de Inovație în Sănătate – Alianța Universitară G6-UMF, Asociația LAWG, cu susținerea strategică a Ministerului Sănătății – s-a reunit în cadrul evenimentului emblematic „Craiova Connects”, în aprilie. Hubul și-a asumat misiunea de a accelera inovația în domeniul Sănătății prin intermediul unei abordări în colaborare, fiind un punct de întâlnire pentru actorii implicați în inovație medicală, în care mediul academic are un rol esențial.
de Valentina Grigore
Referințe: [1] The financial burden of non-communicable diseases in the European Union: a systematic review, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31220862/
