În 2016, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a stabilit următoarele obiective de eliminare a hepatitelor până în 2030: 90% reducerea incidenţei, 90% persoane diagnosticate dintre cele care au HVC, 80% din populaţia eligibilă cu HVC tratată, 65% reducerea deceselor provocate de afecţiuni hepatice. România este printre ţările care s-au angajat în atingerea acestor ținte și și-a asumat angajamentul să depună toate eforturile necesare în acest sens.
Mesajul Zilei Mondiale a Hepatitelor 2021, marcată pe 28 iulie, este că hepatitele nu pot aștepta, pentru că nici pacienții (copii și adulți) nu pot aștepta. Autoritățile din România dau asigurări că se întreprind toate demersurile pentru a se îmbunătăți campaniile de testare și accesul la tratamentele inovatoare pentru pacienții cu hepatita C și la vaccinuri, în cazul hepatitei B.
Strategie coerentă de prevenire a hepatitelor virale
Ioana Mihăilă, ministrul sănătății: „Hepatitele virale reprezintă o sursă considerabilă de morbiditate, iar o strategie coerentă de prevenire este esențială pentru controlul acestei probleme. Aici mă refer concret la creșterea populației protejate prin vaccinarea antihepatită B. Este nevoie de o strategie la fel de rațională de diagnostic al pacienților infectați.
Printre direcțiile principale de acțiune, următoarele sunt cu impact major:
- vaccinarea împotriva hepatitei B, atât a persoanelor considerate la risc, cât și a nou-născuților. În cazul acestora, OMS a estimat, de asemenea, că prevalența infecției cronice cu VHB în rândul copiilor sub vârsta de 5 ani a scăzut, de la 4,7% în era prevaccin – începutul până la mijlocul anilor 1990 –, la 0,9% în 2019;
- siguranța transfuziilor, insistând în acest sens pe screeningul donatorilor și în special pe administrarea judicioasă a produselor de sânge și a derivatelor;
- siguranța injecțiilor și a procedurilor invazive, cu utilizarea tratamentelor și a accesului parenteral doar în cazurile în care este absolut necesar și în mod corect, bazat pe reguli de bună practică medicală disponibile;
- disponibilitatea și accesibilitatea seringilor și acelor de unică utilizare;
- programe eficiente și accesibile de testare și diagnostic, precum și aplicarea programelor de screening la anumite categorii populaționale;
- accesibilitatea la tratamente adecvate, moderne, cu eficiență crescută și tolerabilitate, de asemenea, superioară tratamentelor clasice;
- educația medicală a populației, cu accent pe metodele de prevenire a infecțiilor cu virusuri hepatitice.
Prin aplicarea acestor metode, aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în țările cu venituri mici și medii până în 2030, prin vaccinare, teste de diagnostic, medicamente și campanii de educație”.
Acces la tratamente genotip specifice și pangenotipice
Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS): „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Hepatitei este un bun prilej de conștientizare a pericolului pe care îl reprezintă această afecțiune virală, mai ales în contextul actual. Hepatita virală este o problemă de sănătate publică la nivel mondial, pentru care CNAS a alocat și alocă în continuare resurse și atenție deosebite. Contractele cost-volum-rezultat, încheiate începând din anul 2015, au asigurat tratamentele fără interferon pentru pacienții cu hepatita C în primele contracte pentru fazele mai avansate ale bolii și, ulterior, cu opțiuni de tratament pentru stadii din ce în ce mai incipiente. Astăzi ne aflăm în proces de negociere pentru încheierea unor noi contracte CVR care vor asigura accesul pacienților cu hepatita C la toate tipurile de tratamente disponibile pe piață, atât genotip specifice, cât şi pangenotipice. Ne aliniem, astfel, la standardele europene și mondiale, care au ca țintă eliminarea hepatitelor virale până în anul 2030, conform OMS”.
Hepatitele trebuie controlate și diagnosticate
Colegiul Medicilor din România cere accelerarea testării și diagnosticării hepatitelor. La fiecare 30 de secunde, o persoană moare din cauza unei boli legate de hepatită! Este o cifră alarmantă și, într-o perioadă în care parcă toată atenția se îndreaptă asupra pandemiei de COVID-19, Colegiul Medicilor din România dorește să atragă atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă hepatitele nediagnosticate sau netratate: hepatitele trebuie controlate și diagnosticate. Netratată, hepatita poate ucide! În aceste condiții, Colegiul Medicilor din România cere tuturor factorilor implicați să depună eforturi pentru creșterea testării și diagnosticării cazurilor de hepatite și pentru asigurarea de tratament de ultimă generație pentru pacienți.
„Hepatitele, în special B și C, reprezintă o amenințare gravă și puternică la adresa sănătății publice. Este îngrijorător faptul că, din informațiile disponibile nu numai în România, ci și la nivel european și chiar global, cei mai mulți dintre cei care trăiesc cu boala rămân nediagnosticați. Fără diagnostic nu există tratament, iar fără tratament, speranța de viață scade considerabil. Astfel, prevenția, diagnosticarea și tratarea hepatitelor trebuie să fie o prioritate în țara noastră. Numai astfel putem rupe cercul vicios care a fost și mai mult strâns de pandemia de COVID-19” – Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.
Trei forme de hepatită care pot fi prevenite sau tratate
Prof. dr. Alexandru Rafila, vicepreședinte al Camerei Deputaților, membru al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților: „Avem trei forme de hepatită cu transmitere parenterală care pot fi prevenite sau tratate. Dacă ne referim la hepatita B și la forma asociată de hepatită D, aici este vorba clar despre vaccinare și accesul universal și compensat în totalitate la vaccinuri pentru oricine dorește, nu doar pentru copii, ci și pentru adulți. Hepatita B și coinfecția cu hepatita D reprezintă o problemă de sănătate publică. În ceea ce privește hepatita C, aceasta nu are un vaccin eficient, însă avem terapii care vindecă peste 99% dintre pacienții tratați cu această medicație interferon free. Evident, sunt două elemente care trebuie să funcționeze în tandem: în primul rând, încurajarea testării persoanelor care ar putea fi infectate, fie din categorii la risc, fie din populația generală și, în al doilea rând, acordarea tratamentului specific cu aceste molecule extrem de eficiente. Discutăm de planificare. Aceste boli nu așteaptă. În momentul în care
diagnosticul este confirmat, trebuie să existe și acces în timp relativ scurt la tratament, care să împiedice evoluția nefavorabilă a bolii. Contractele încheiate de CNAS cred că ar trebui să aibă o prevedere astfel încât să se poată desfășura multianual, chiar dacă prețul se poate renegocia periodic. Continuitatea și sustenabilitatea acestor programe sunt esențiale pentru controlul acestei boli”. 7
Statistici Organizația Mondială a Sănătății:
- 1,1 milioane de decese anual din cauza hepatitelor B și C,
- 9,4 milioane de persoane primesc tratament pentru infecția cu virus hepatitic C,
- Doar 10% dintre persoanele cu infecție cu virus hepatitic B sunt diagnosticate, iar 22% dintre acestea primesc tratament,
- Doar 42% dintre copii au acces la vaccinul antihepatitic B la naștere
de Valentina Grigore
