România se confruntă cu o distribuție geografică defectuoasă a cadrelor medicale, în special în zonele rurale și urbane non- universitare.
Această realitate nu mai este doar a pacienților care blamează lipsa accesului la servicii medicale, ci a devenit oficială odată cu lansarea Ghidului pentru acțiuni locale: Soluții pentru resursa umană în sănătate.
Potrivit documentului, este necesară introducerea unor intervenții personalizate care să abordeze o serie de factori de natură personală și profesională ce influențează retenția pe termen lung a forței de muncă în domeniul sănătății. De asemenea, este esențial ca autoritățile locale să conștientizeze rolul major pe care îl au în asigurarea și dezvoltarea serviciilor de sănătate și să intensifice investițiile în acest domeniu, atât prin alocarea unor resurse financiare considerabil mai mari în bugetele proprii, cât și prin utilizarea activă a oportunităților oferite de programele naționale de investiții, de fondurile europene nerambursabile și, acolo unde este necesar, prin contractarea de împrumuturi rambursabile.
”Acest ghid de bune practici pentru autoritățile locale va reuși atragerea și, mai ales, stabilizarea personalului medical în oricare județ și în oricare localitate a țării. Dacă, din punct de vedere al numărului total de medici nu stăm rău la nivel european, în ceea ce privește distribuția acestora este necesară găsirea unor pârghii pentru rezolvarea lipsei de personal medical din anumite zone. Atragerea personalului medical în zonele defavorizate se poate face printr-o colaborare foarte bună dintre autoritățile locale și universitățile și facultățile de medicină”, a afirmat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.
Potrivit acestuia, cel de-al doilea jalon în Sănătate este legat de instruirea resurselor umane, managementul sanitar și criteriile de integritate care trebuie respectate în activitatea medicală sau managerială.
Analiza națională a sistemului de sănătate citată în ghid arată următoarele:
- Deși se află pe locul cinci în topul producătorilor de absolvenți de medicină din Regiunea Europeană a OMS, România încă se confruntă, în mod paradoxal, cu un deficit de cadre medicale și prezintă o distribuție defectuoasă a acestora la nivel national, localitățile cele mai slab deservite fiind cele din mediul rural și din centrele urbane non- universitare. Numai în Municipiul București se află 20% din totalul medicilor din țară, deși doar 9% din populația României trăiește în Capitală.
- 328 de unități administrativ- teritoriale din mediul rural nu au medic de familie. Iar 40% dintre medicii de familie la nivel național au vârsta de peste 55 de ani.
- În 2023, cheltuielile curente cu sănătatea ale unităților administrativ- teritoriale din bugetele locale au fost de doar 638 milioane lei (incluzând transferurile către spitalele publice), ceea ce reprezintă sub 0,65% din cheltuielile curente cu sănătatea la nivel național – arătând astfel implicarea insuficientă.
- Doar 178 de spitale din cele 378 publice au primit finanțare pentru cheltuieli curente din partea autorităților locale (și doar 59 au primit sume mai mari de un milion lei).
