Uniunea Europeană presează România să finalizeze în perioada 2014-2015 acele proiecte care sunt în curs de implementare. Peste 800 de milioane de euro au fost returnate la Bruxelles pentru a acoperi corecţiile şi penalităţile. Monitorizarea proiectelor finanţate, prin noul exerciţiu bugetar european 2014-2020, va fi mai strictă decât în perioada anterioară de finanţare. Se doreşte:
• Înfiinţarea unei autorităţi de management unică, un mecanism intermediar pe probleme de sănătate, subordonat Ministerului Sănătăţii, astfel încât evaluarea proiectelor să se facă în mod coerent, mai ales în lipsa unui program operaţional pe sănătate;
• Realizarea unui manual de implementare a proiectelor cu finanţare europeană, cu elemente concrete şi structurate pe etape de implementare a proiectului;
• Realizarea unor ghiduri şi workshopuri în care să fie explicat modul de concepere şi de evaluare a proiectelor în diversele programe operaţionale disponibile pentru finanţarea sănătăţii;
• Creşterea numărului de profesionişti în domeniul finanţării sănătăţii.
Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinţei Internaţionale RESTART 2014: Finanţarea sănătăţii din fonduri europene structurale şi de investiţii, eveniment organizat pe 27 februarie 2014, la Palatul Parlamentului, de revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate Publică din Senat şi CNAS şi în colaborare cu Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR).
de Raluca Boboc
26 de speakeri şi peste 200 de invitaţi, reprezentanţi ai instituţiilor europene din Bruxelles, reprezentanţi ai autorităţilor de management, reprezentanţi ai ministerelor responsabile de alocarea fondurilor europene pentru sănătate, instituţii bancare, manageri clinici, cabinete medicale, spitale publice şi private, universităţi, firme farmaceutice, societăţi profesionale şi asociaţii de pacienţi, antreprenori din domeniile medical, mass-media, au încercat să găsească soluţii pentru a dezvolta proiecte benefice pentru pacienţi şi pentru Sistemul de sănătate din România.
A atrage fonduri europene în sănătate – o necesitate absolută
Prof. dr. Vasile Puşcaş, fostul negociator-șef al României cu UE, unul dintre cei care au pus bazele proiectului european în România, a atras atenţia că domeniul sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţiei pentru competitivitatea societală. El a declarat că a “consultat raportarea pe 2007-2013 pe care o are Bruxelles-ul şi, într-adevăr, […] din cele aproape 20 de miliarde pentru fonduri structurale, doar 0,8% erau destinaţi domeniului Sănătăţii de către autorităţile române. Domeniul Sănătăţii ar trebui văzut ca unul al investiţiei pentru competitivitatea societăţii. Aici mă despart de actuala strategie a Comisiei Europene, care vede domeniul Sănătăţii ca pe un instrument pentru îmbunătăţirea stării economice”.
Bugetul Sănătăţii a crescut în ultimii ani, însă nu suficient, a subliniat dr. Cristian Buşoi, fost preşedinte CNAS. 
Nevoile sunt departe de a fi acoperite. “Din cele 21,5 miliarde, dând la o parte banii pe care îi plătim pe concedii medicale, aproximativ 70% se duc în două direcţii majore: 8 miliarde se duc spre spitale şi 7 miliarde se duc spre medicamente, spre farmacii şi materiale sanitare. Deşi vorbim de sume importante, ambele domenii sunt subfinanţate”, a declarat dr. Cristian Buşoi. El a adăugat că “a atrage fonduri europene în sănătate este o obligaţie, o necesitate absolută” şi că două dintre proiectele cele mai importante ale CNAS, prescripţia electronică (48 de milioane de lei) şi dosarul electronic de sănătate (81 de milioane de lei) au fost finanţate prin fonduri europene. Dr. Buşoi a amintit că a mai depus în timpul mandatului său încă opt proiecte eligibile pentru secţiunea e-Health.
Potrivit Mariei-Jose Peiro, Policy Officer, DG SANCO, Comisia Europeană, investiţiile în sănătate ar trebui să
se concentreze pe două obiective principale: cost-eficienţa şi sustenabilitatea sistemelor de sănătate, precum şi accesul la servicii de sănătate, astfel încât să nu mai existe inegalităţi generate de zone geografice sau de apartenenţa la un anumit grup social. În 2013, 11 ţări au primit recomandări privind Sănătatea din partea Comisiei Europene şi alte 4 state membre au primit recomandări în cadrul programului de ajustare economică. România s-a aflat printre aceste ţări şi i s-au făcut recomandări pentru stimularea eficienţei, calitatea şi accesibilitatea serviciilor de sănătate, precum şi pentru reducerea ponderii îngrijirii excesive în cadrul spitalelor.
Probleme semnalate în privinţa implementării proiectelor, în perioada 2007-2013
Gabriela Bica, director al Unității de Implementare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, a semnalat că necesarul de echipamente de cercetare şi infrastructură de cercetare este foarte mare. Au fost depuse 29 de proiecte şi 400 de milioane de euro au fost alocate. La capitolul implementare însă, suntem deficitari. De asemenea, există probleme la capitolul achiziţii, management şi cunoaşterea contractului.
Petrică Ciupitu-Istrate, director al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), a subliniat “lipsa cronică de dotare a spitalelor cu echipamente IT (mai sunt spitale în România care fac totul manual)” sau de cunoştinţe specializate în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului. Astfel, există probleme de interconectivitate – nu există acces la date sau la un server unde să fie stocate informaţiile şi care să permită accesul la informaţii publice. Din cele 225 de proiecte depuse pentru dezvoltare informatică, sumele disponibile fiind de peste 300 de milioane de euro, au fost contractate şi implementate, sau sunt în curs de implementare, doar 44 de proiecte, în valoare de 56 de milioane de euro.
Luiza Radu, şef serviciu Planificare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – AMPOR, a specificat că în cadrul Programului Operaţional Regional, unde au fost alocate fonduri de dezvoltare regională de 191 de milioane de euro, au existat 133 de cereri, din care au fost aprobate 90 de proiecte, cu o valoare de 202 milioane de euro. Dintre acestea, doar 28 de proiecte sunt momentan finalizate.
Cauzele absorbţiei scăzute. Lecţii învăţate. Poveşti de succes
Dr. Călin BOERU, manager al Spitalului de Obstetrică-Ginecologie, Ploiești; dr. Adrian COTÎRLEŢ, manager al Spitalului Municipal de Urgenţă, Moineşti; dr. Horea TIMIŞ, consilier la Ministerul Sănătăţii, director executiv DSP Alba; dr. Diana Loreta PÃUN, manager al Institutului Naţional de Endocrinologie “C. I. Parhon”; dr. Florin LĂZĂRESCU, vicepreşedinte al Societății Europene de Cosmetică Dentară; conf. univ. dr. Andrei Cristian COMEŞ, șef lucrări, Catedra de diagnostic oro-dentar, ergonomie şi metodologia cercetării știinţifice, UMF “Carol Davila”, dr. Nicolae Eugen Cristian CAZACU, asistent universitar, UMF „Carol Davila”; prof. univ. Gabriela BAICU, consultant fonduri structurale, Academia de Studii Economice; Leonard CORNOIU, director Programe europene, Banca Transilvania, şi Ana MÃIŢÃ, preşedinta Asociaţiei „Mame pentru mame”, au dezbătut cauzele absorbţiei scăzute, au subliniat lecţiile învăţate în ultimul exerciţiu bugetar şi au împărtăşit poveştile lor de succes.
În noul ciclu de programare financiară europeană atât spitalele universitare, cât şi pensiile
private vor fi eligibile să atragă fonduri europene.
Dr. Ion Luchian, preşedintele Comisiei pentru sănătate publică, Senat
Evenimentul a fost moderat de specialiştii Dan Cărbunaru, director caleaeuropeana.ro, Dr. Cornelia Scărlătescu, Managing Director revista Politici de Sănătate, Mihaela Luncan, consultant pe fonduri europene, Dan Pavel, realizator Business on Air, RFI, şi Manuela Preoteasa, editor general EurActiv.
