Susan Campbell, vicepreşedinte Politici publice Women Heart – Coaliţia naţională pentru femeile cu boli cardiovasculare, SUA
Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în rândul femeilor din Statele Unite ale Americii. Deşi sistemul american de sănătate a făcut progrese foarte mari în managementul personalizat al bolilor cardiovasculare, ţinând cont de specificul acestor afecţiuni în rândul femeilor, mai sunt multe de făcut pentru eliminarea barierelor din calea diagnosticării şi tratamentului adecvate femeilor cu boli cardiovasculare, prin realizarea unor politici clare în acest sens. Women Heart – Coaliţia naţională pentru femeile cu boli cardiovasculare din SUA depune în continuare eforturi pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii femeilor cu boli cardiace, dar şi pentru a creşte participarea femeilor în cercetarea medicală.
Deşi bolile de inimă şi cancerul sunt responsabile, anual, de aproximativ acelaşi număr de decese în rândul femeilor americane, doar una din cinci femei crede că boala de inimă este cea mai mare ameninţare la adresa sănătăţii ei. Cum explicaţi acest lucru?
Bolile cardiovasculare şi cancerul nu provoacă acelaşi număr de decese în rândul femeilor americane. Conform datelor din 2010 privind mortalitatea, numărul deceselor cauzate de bolile cardiovasculare (inclusiv defecte cardiovasculare congenitale) reprezintă aproximativ acelaşi număr de vieţi revendicate de cancer, boli respiratorii şi Alzheimer la un loc. Concret, în fiecare an începând din 1990, bolile cardiace au produs mai multe decese decât oricare altă boală majoră, arată raportul din 2015 al Asociaţiei Americane a Inimii privind bolile cardiovasculare şi accidentul vascular cerebral (AHA Heart Disease & Stroke Report).
Cu toate acestea, în 2012 gradul de conştientizare a bolilor de inimă ca fiind principala cauză de deces în rândul femeilor a fost de numai 56%, cu 30% mai mare decât în 1997. Mai mult, procentul de sensibilizare în rândul femeilor afro-americane şi hispanice rămâne mult sub cel înregistrat în rândul femeilor albe. Statisticile AHA mai arată că gradul de conştientizare privind semnele infarctului a rămas scăzut pentru toate grupurile entice.
Ştim că bolile cardiovasculare se manifestă diferit la femei, deci este nevoie de strategii diferite pentru a îmbunătăţi prevenţia, diagnosticarea şi tratamentul. Ce face sistemul de sănătate din SUA în această privinţă?
Gradul de conştientizare a diferenţelor dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte bolile de inimă este primul pas pentru a îmbunătăţi prevenţia, diagnosticul şi tratamentul. Campaniile de sănătate publică din Statele Unite au abordat aceste probleme, iar organizaţiile de advocacy, cum este WomenHeart, au încurajat femeile să vorbească pentru ele însele şi să-şi ceară dreptul la o îngrijire adecvată şi la tratament.
Sunteţi mulţumită de progresele înregistrate până în prezent în îmbunătăţirea sănătăţii femeii în SUA, în special în ceea ce priveşte bolile de inimă?
Prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul bolilor de inimă la femei s-au îmbunătăţit în ultimul deceniu. Educaţia şi informarea asupra diferitelor simptome, gradul de conştientizare a impactului bolilor cardiovasculare în rândul femeilor şi al furnizorilor de servicii medicale, dar şi utilizarea ghidurilor bazate pe dovezi au contribuit la această tendinţă ascendentă. Încă avem un drum lung de parcurs pentru a ne asigura că toate femeile beneficiază de serviciile de prevenţie şi depistare precoce, de diagnostic precis, precum şi de un tratament adecvat.
SUA au o experienţă îndelungată şi fructuoasă în “gender medicine”. Cum au înţeles guvernul şi personalul medical că trebuie să acorde mai multă atenţie acestui domeniu?
Organizaţii precum WomenHeart, Asociaţia Americană a Inimii şi Societatea pentru studiul sănătăţii femeii (Society for Women’s Health Research) au pledat ani la rând pentru includerea femeilor în toate studiile clinice, proporţional cu prevalenţa bolii, pentru analizarea şi raportarea datelor în funcţie de sex. “Gender medicine” începe cu cercetarea bazată pe dovezi, care include femeile.
În 2010, Institutul de Medicină a publicat un raport privind sănătatea femeii (Womens Health Research: Progress, Pitfalls and Promise), care a evidenţiat nevoia de a îmbunătăţi semnificativ cercetarea în domeniul sănătăţii femeii. Documentul a identificat reprezentarea insuficientă a femeilor în toate aspectele legate de cercetare şi studii clinice, subliniind faptul că cercetarea ştiinţifică folosea în principal modelele animale de sex masculin şi celulele de sex masculin inclusiv în studiile referitoare la bolile care sunt frecvent asociate femeilor. Raportul a fost ca un apel făcut autorităţilor pentru creşterea participării femeilor în cercetarea medicală.
Înţeleg că acum accentul se pune pe includerea genului în cercetarea clinică. De ce este atât de important?
A crescut nivelul de informare privind diferenţele dintre bărbaţi şi femei în procesul de siguranţă şi eficacitate a medicamentelor, a dispozitivelor medicale şi a produselor biologice, însă amploarea acestor diferenţe nu a fost studiată suficient. Astfel, deocamdată nu se ştie clar modul în care aceste diferenţe se manifestă în medicamente sau dispozitive specifice. Medicii şi pacienţii nu pot aprecia care este cel mai bun tratament, fără să aibă la dispoziţie şi datele semnificative pentru femei.
“Gender medicine” este văzut tot mai des ca un factor-cheie în sănătate. Din păcate, puţine ţări europene au introdus acest concept în procesul de luare a deciziilor şi de elaborare a politicilor sanitare. Ce trebuie făcut pentru ca acest domeniu să devină o prioritate în Europa?
Femeile trebuie informate şi sprijinite să-şi ceară drepturile la medicamente şi dispozitive testate şi realizate special pentru femei. De asemenea, furnizorii de servicii medicale trebuie instruiţi pentru a răspunde nevoilor femeilor, când vine vorba de sănătate.
Deşi experţii salută beneficiile obţinute prin tratamentul personalizat, în funcţie de gen, de ce este atât de greu să îl pună în aplicare în practica medicală de zi cu zi?
Din păcate, nu toată lumea crede că este nevoie de considerente speciale bazate pe gen în prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul diferitelor afecţiuni. Până când acest lucru nu va fi acceptat la o scară mai mare, schimbarea nu va fi completă.
în 2012 gradul de conştientizare a bolilor de inimă ca fiind principala cauză de deces în rândul femeilor a fost de numai 56%, cu 30% mai mare decât în 1997.
Femeile trebuie informate şi sprijinite să-şi ceară drepturile la medicamente şi dispozitive testate şi realizate special pentru femei.
A crescut nivelul de informare privind diferenţele dintre bărbaţi şi femei în procesul de siguranţă şi eficacitate a medicamentelor, a dispozitivelor medicale şi a produselor biologice, însă amploarea acestor diferenţe nu a fost studiată suficient.
Mirabela Viaşu
