Politici de Sanatate

Facilitarea accesului pacienților la tratamentele de ultimă generație – Prioritate pentru mandatul european din acest an

13 martie
21:38 2019
Facilitarea accesului pacienților la tratamentele de ultimă generație –  Prioritate pentru mandatul european din acest an

Interviu cu Răzvan Vulcănescu, vicepreședinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România.

România este în an de centenar, un moment istoric în care rememorăm, mai mult decât oricând,  relațiile pe care le avem cu țările partenere. Cum putem defini relația României cu Republica Moldova, în ceea ce privește domeniul Sănătății?

Relația dintre România și Republica Moldova este una specială și trebuie salutată ca atare, în anul centenarului. Legătura istorică dintre cei de dincolo și dincoace de Prut se simte și prin numărul, în creștere, de cadre medicale, care au ajuns să profeseze în România. Astfel, menținem un nivel ridicat de calitate și profesionalism al serviciilor medicale. Acest lucru ajută la consolidarearelațiilor și prin schimbul de bune practici. Este de la sine înțeles că atunci când un medic vine să lucreze în spitalele din România, vine cu un bagaj de practici și know-how extrem de valoros. Dorința de a susține Republica Moldova, pe drumul european, este reprezentată și prin intrarea în vigoare a acordului în domeniului sănătății sociale, la 1 septembrie 2011. A fost doar un prim-pas, pentru că, la 13 august 2012, a intrat în vigoare și Aranjamentul administrativ, semnat la Iaşi, la 3 martie 2012, pentru aplicarea Acordului dintre România şi Republica Moldova, în domeniul securităţii sociale.

Am să vă explic puțin ce specifică acest acord. Cetățenii moldoveni asigurați:

– au dreptul şi primesc prestaţii în natură, în caz de urgenţă majoră, care ameninţă viaţa sau integritatea corporală a persoanei, când au reşedinţa (reşedinţa este definită, ca fiind locul de şedere temporară) sau domiciliul, pe teritoriul României, prestaţii care se acordă, conform dispoziţiilor legislaţiei din România, pe cheltuiala instituţiei competente din Republica Moldova;

– titularul unei pensii acordate, în baza legislaţiei din Republica Moldova şi care are domiciliul pe teritoriul României,va avea dreptul la prestaţii în natură, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei din România, ca şi cum persoana respectivă ar fi avut dreptul la prestaţiile menţionate, în virtutea acestei legislaţii, costul prestaţiilor fiind suportat de instituţia competentă din Republica Moldova.

Pasul pe care îl facem împreună acuma este definitivarea formularelor, care reglementează această relație.

Care sunt obiectivele CNAS pentru perioada în care România deține Președinția Consiliului Uniunii Europene?

Deținerea Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene este o responsabilitate, care poate fi transformată într-o oportunitate. Dar nu vorbim doar de ce vom face, pe perioada Președinției, ci, mai important, despre cum valorificăm acest moment, pentru a pune lucrurile într-o perspectivă favorabilă atât europeană, cât, mai ales, națională.

La ora actuală, unul dintre principalele obiective ale CNAS este creşterea accesului persoanelor asigurate la medicamente şi servicii medicale. Se impune o atenție distributivă, cu măsuri care să ajungă să minimizeze sau chiar să elimine riscul de discontinuitate a medicamentelor esențiale de pe piață, concomitent cu facilitarea accesului pacienţilor cu afecțiuni grave la medicamentele noi, inovative, la tratamentele de ultimă generaţie. Aceasta este, de fapt, și una dintre prioritățile mandatului european de anul viitor. De aceea, în ultimele luni au fost introduse zeci de substanţe active noi, pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Unele dintre aceste medicamente sunt introduse necondiţionat pe listă, altele, condiţionat de încheierea de contracte cost-volum. Tot în scopul creșterii accesului pacienților la medicamentele inovative, am revizuit legislația care reglementează contractele de tip cost-volum/cost-volum-rezultat.

Totodată, CNAS intenţionează să dezvolte platforma informatică PIAS, prin extinderea utilizării Dosarului Electronic de Sănătate şi la acei furnizori de servicii medicale, care, în prezent, nu folosesc acest instrument informatic, precum şi prin proiectul de informatizare a certificatelor de concediu medical şi a biletelor de trimitere. Pentru un alt proiect informatic, Open Source Healthcare Insurance Gateway for EESSI (OSHIG), care va permite trecerea de la schimbul de informaţii şi documente, prin poştă, la cel exclusiv electronic, cu instituţiile omoloage CNAS din alte state UE, instituţia a obţinut deja finanţare europeană de aproape un milion de euro. Acest proiect, care se va derula, pe perioada mandatului României, reprezintă o aliniere la standardele comunitare.

Lucrăm la un proiect, care va asigura creșterea calității deciziilor ce se adoptă la nivelul instituției, prin dezvoltarea de instrumente moderne de analiză a datelor, colectate de Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate. Acest proiect care se va derula, pe parcursul a trei ani, și este finanțabil din fonduri europene, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă, în limita a 350 de milioane de lei, va permite fundamentarea, pe baze științifice, a deciziilor de management, a politicilor de sănătate publică, având la bază studii și rapoarte de analiză aprofundată a sutelor de milioane de date informatice, de care dispunem. Este vorba de un proiect complex, care va viza, printre altele, planificarea strategică, creșterea calității serviciilor publice, dar și reducerea birocrației, simplificarea procedurilor, în relația cu asigurații și cu furnizorii de servicii medicale.

În urmă cu câteva luni, se crease un haos în jurul valabilității cardurilor de sănătate. În cele din urmă, ați propus prelungirea, cu doi ani, a acestor carduri. Însă, având în vedere că vorbim despre un sistem național, există nevoia predictibilității, a siguranței și a evitării acțiunilor pompieristice. Ce se poate face, pentru a nu ajunge din nou în aceeași situație?

Soluția găsită pleacă de la termenul de valabilitate al cipului de pe card. Acesta a permis extinderea valabilității, pentru o perioadă de încă doi ani, a cardurilor aflate în uz și a creat o nouă regulă, pentru cardurile nou-emise, care, începând cu acest an, au o valabilitate de șapte ani. Economiile realizate au fost semnificative, undeva în jurul sumei de 270 de milioane de lei. Deși blamată, pentru sincopele în funcționare, platforma informatică a sistemului de asigurări de sănătate, din care face parte și cardul electronic, a adus economii semnificative la buget și a creat premisele construcției unui sistem, pe care alte state europene abia acum se străduiesc să îl implementeze.

Ați luat în calcul până acum mai multe variante de îmbunătățire a mecanismului de plată a taxei clawback. Există, inclusiv, o comisie pentru revizuirea aspectelor care reglementează contribuția trimestrială. Când vor fi prezentate rezultatele concrete, în urma discuțiilor și negocierilor, care au avut loc până acuma?

Pentru că vorbeam mai devreme de accesul pacienților la medicamente, este important de menționat că suntem în pragul unui moment istoric, reușind să parcurgem pași importanți,în revizuirea mecanismului clawback. S-a ajuns deja la o concluzie, și anume, ca modificarea mecanismului clawback să se facă în două etape. Recent, am propus ajustarea bugetului de referință trimestrial, prin indexarea în funcție de coeficienții de inflație și aprobarea majorării anuale a acestuia, prin legea bugetului de stat, iar în cea de-a doua etapă, va fi revizuit mecanismul propriu-zis, respectiv, formula de calcul a contribuției.

Ați început demersurile, pentru ca Dosarul Electronic de Sănătate să devină operațional și utilizabil. În ce stadiu sunteți, astăzi, cu acest proiect?

Prin decizia dată, Curtea Constituțională nu ne-a cerut să oprim sistemul informatic, ci să revizuim legislația, pe baza căreia acesta funcționează. Astfel, am elaborat proiectul de reglementare a Dosarului Electronic de Sănătate. În conformitate cu decizia Curții, acesta a fost aprobat de Guvern și transmis Parlamentului, spre dezbatere și adoptare, urmând ca, la finalul acestui proces, reglementarea să devină un titlu nou al Legii 95/2006. În ceea ce privește sistemul informatic propriu-zis, după finalizarea procesului legislativ, vom putea să intrăm în etapa extinderii acestuia la acei furnizori de servicii medicale, care, în prezent, nu îl folosesc.

În prezent, CNAS se află la un moment de bilanț aparte. Cum ar arăta, pe scurt, acest bilanț?

Probabil, puțină lume își amintește, dar, alături de centenarul Marii Uniri, în luna decembrie 2018, Sistemul de Asigurări Sociale de Sănătate și, respectiv, CNAS, au împlinit 20 de ani. Putem spune deci că instituția a ajuns la vârsta maturității, iar evoluția a fost exponențială, în aceste două decenii. Spre exemplu, în primul an de funcționare a instituției, întregul buget era de aproximativ un miliard de euro, iar, astăzi, am ajuns sa gestionăm un buget de peste 7 miliarde de euro. În 1999, preluam finanțarea unui sistem sanitar instabil, care amenința să se dezintegreze, deoarece vechile mecanisme ale epocii comuniste nu mai funcționau, dar nici nu apăruseră noile mecanisme, adaptate economiei de piață. Nu aveam în gestionare programe de sănătate, nu finanțam concediile și indemnizațiile medicale, iar tratamentele, în străinătate, păreau, la acel moment, de domeniul utopiei. Treptat, s-au adăugat noi activități, iar, actualmente, avem 14 programe naționale de sănătate, în care sunt înscriși circa un milion de bolnavi cu afecțiuni dificile. Spre exemplu, doar într-unul dintre programe, cel de boli rare, s-a început cu trei boli și câțiva pacienți, iar, în prezent, acesta acoperă 26 de afecțiuni și susține sănătatea a mii de pacienți. Am introdus tehnologii moderne pentru bolnavii de diabet, acei senzori electronici de măsurare continuă a glicemiei și acele pompe automatizate de insulină, iar pentru bolnavii de amiotrofie spinală am început, recent, finanțarea unui tratament de ultimă oră, deosebit de costisitor, un medicament care costă 70 000 de euro pe doză.

De Roxana Maticiuc

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: