Politici de Sanatate

Exodul medicilor, explicat de studenți și rezidenți

22 iunie
08:05 2016
Exodul medicilor, explicat de studenți și rezidenți

Potrivit datelor Colegiului Medicilor din România, anual, intră în sistem 3.000 de medici și îl părăsesc aproximativ 3.500 (prin migrație, pensionare sau deces). În acest context, Fundația Colegiului Medicilor din București a realizat un sondaj online pentru a vedea care sunt cauzele migrației tinerilor medici și ce ar putea să-i determine să practice medicina în țară.  Rezultatele sondajului arată că 82,3 % dintre respondenți consideră că este posibil să emigreze. Aproape 30% dintre respondenți au afirmat că vor să emigreze în străinătate. Doar 10,6% dintre tinerii care au completat chestionarul spun că nu au avut niciodată o asemenea intenție.

În ceea ce privește locul de muncă, ordinea preferințelor este: o altă țară din Uniunea Europeană, practicarea medicinei în propriul cabinet medical, dacă ar avea această posibilitate, mai multe de jumătate dintre respondenți a declarat că ar vrea să lucreze în sistemul public din România, pe ultimul loc fiind sistemul privat românesc. „Este de remarcat un ușor avans în preferințe pentru un loc de muncă în sistemul public față de cel privat, care se poate datora, eventual, sentimentului de mai mare stabilitate oferit de sistemul public” a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, șefa Colegiului Medicilor din București.

Puțin peste 19% dintre respondenți și-au exprimat preferința de a profesa într-un stat din afara Uniunii Europene:  SUA, Australia, Canada, Emiratele Arabe, Noua Zeelandă.

Studiul mai arată o prevalență a preferințelor pentru un număr de 46 de specialități medicale, dintre care pe primele locuri se plasează: Chirurgia Generală, Obstetrica și Ginecologia,  Anestezia-Terapia Intensivă, Medicina Dentară, Medicina de Urgență, Cardiologia.

La întrebarea privind motivele care determină plecarea din țară, cele mai multe nemulțumiri sunt legate de nivelul scăzut de salarizare, condițiile materiale din unitățile medicale, orele suplimentare de muncă, lipsa de suport pentru activitățile de cercetare. Un motiv al migrației îl constituie și nevoia de recunoaștere și afirmare profesională. 92,5%  dintre respondenții la chestionar beneficiază de ajutor din partea părinților sau a rudelor. Dintre cei 640  respondenți care declară că beneficiază de ajutor din partea părinților/rudelor, 499 depind în mod exclusiv de acest ajutor, neavând și altă sursă de venit. La polul opus, doar 27 dintre participanți se declară total independenți financiar.

Ca să rămână să profeseze în țară, tinerii care studiază medicina (la nivel de facultate sau rezidențiat) își doresc în primul rând o salarizare mai bună.  Salariile ar trebui să fie corespunzătoare volumului mare de muncă, stresului și sacrificiilor pe care le fac medicii în ceea ce privește viața personală, afectată de programul de serviciu și de nevoia de pregătire continuă. Gărzile, stresul, riscurile de sănătate asociate profesiei, impactul emoțional al bolii îi afectează pe cei care lucrează în domeniu. Acest efort nu este recunoscut de societate care nu acordă respectul cuvenit medicilor, consideră tinerii care studiază medicina.

Pe locul al doilea se află modernizarea și dotarea unităților sanitare. Tinerii doresc condiții adecvate pentru obținerea  de performanțe profesionale și cer mai multe locuri de pregătire în rezidențiat. De asemenea, doresc respect și încredere din partea societății civile, eliminarea corupției și creșterea finanțării în Sănătate. 

Chestionarele validate au fost completate de tineri care studiază medicina (la nivel de facultate sau rezidențiat). Sondajul a fost efectuat on-line, în perioada 9 noiembrie 2015 -13 decembrie 2015.   Respodenții au completat 712 chestionare, dintre care au fost validate un număr de 692 de chestionare. Unele întrebări au avut răspuns prestabilit, altele au fost cu răspuns deschis, existând de asemenea și posibilitatea, în cazul unora dintre întrebări, de a opta pentru răspunsuri multiple.

51,4% dintre participanții la sondaj au domiciliul declarat în București. 76,1% dintre respondenti sunt de gen feminin. 73% dintre respondenți au vârste între 18 și 25 de ani, iar 21,5%, între 26 și 30 de ani.  Peste 80% dintre participanții la sondaj au declarat că în ultimul an de studiu au avut medii între 8.01 și 10.00. În ceea ce privește ponderea studenți/rezidenți, 85 dintre participanții la cercetare, respectiv 12.3%, declară că obțin un venit dintr-o activitate remunerată.

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

Abonează-te la newsletter

:
: