Interviu cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, membru al Comisiei pentru sănătate publică (SANT).

La un an de la debutul noului mandat, vicepreședintele Parlamentului European vorbește despre echilibrul necesar între securitate și bunăstare socială, provocările digitalizării sistemului de sănătate, prioritățile bugetare ale Uniunii Europene și angajamentul pentru o Europă mai echitabilă și mai competitivă.

Apărarea europeană nu trebuie să însemne tăieri în sănătate sau protecție socială

La recentul summit NATO de la Haga, liderii europeni au aprobat majorarea cheltuielilor pentru apărare la 5% din PIB. Încă de la începutul anului, în contextul lansării planului ReArm Europe/Readiness 2030, unii oficiali NATO sugerau că statele membre ar putea fi nevoite să reducă bugetele pentru sănătate și asistență socială pentru a atinge acest prag. Considerați că această decizie reprezintă o povară prea mare pentru sistemele de sănătate deja subfinanțate?

Este esențial să înțelegem că securitatea Europei este o prioritate, mai ales în contextul geopolitic actual, marcat de amenințări reale și iminente. În fața unei Federații Ruse care testează zilnic granițele estice, NATO rămâne esențială pentru securitatea noastră. Cred că a venit timpul ca Europa să se implice mai mult în NATO și să-și dezvolte capacitatea de apărare, fără a ignora sprijinul crucial al Statelor Unite ale Americii. Autonomia strategică a Uniunii Europene nu trebuie să însemne izolare, ci mai multă responsabilitate comună. Scopul final este, până la urmă, acela de a ne proteja populația de crize sociale sau de conflicte.

De aceea, securitatea nu poate și nu trebuie să vină în detrimentul sănătății sau bunăstării cetățenilor europeni. De altfel, sistemul de sănătate reprezintă un element central în infrastructura critică de securitate și apărare, iar politica de asistență socială întărește reziliența socială în fața unor eventuale tentative de manipulare socială.

În consecință, trebuie să ne asigurăm că investițiile în apărare sunt realizate într-un mod sustenabil, coordonat și inteligent, fără a sacrifica drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni la servicii de sănătate accesibile și protecție socială. Nu trebuie să ne lăsăm prinși într-o logică de tip „ori-ori”. Cetățenii europeni merită atât siguranță, cât și servicii publice de calitate. În acest context, cred că România trebuie să acceseze toate oportunitățile financiare europene disponibile pentru apărare, infrastructură și tranziție digitală – inclusiv fondurile din Programul SAFE, Fondul European pentru Pace, InvestEU sau mecanismele pentru inovare, dar și să-și crească prezența economică românească în lanțurile de producție NATO, de la IT la construcții, de la transport logistic la securitate cibernetică.

Inteligența artificială poate aduce o revoluție etică și eficientă în sistemele de sănătate

În calitate de europarlamentar, v-ați remarcat ca un susținător consecvent al digitalizării și al adoptării inteligenței artificiale. Care credeți că sunt principalele avantaje ale utilizării IA în domeniul sănătății, atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniștii din sistem?

Inteligența artificială poate transforma fundamental sistemele de sănătate din Europa și din întreaga lume. În calitate de susținător al digitalizării și al adoptării tehnologiilor emergente, consider că beneficiile utilizării IA în domeniul sănătății sunt multiple și esențiale, atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniștii din sistem. Pentru pacienți, IA poate echivala cu un diagnostic mai rapid și mai precis, tratamente personalizate și monitorizare continuă a stării de sănătate. În cazul profesioniștilor din domeniul medical, IA reprezintă un sprijin real în luarea deciziilor clinice, putând automatiza procese repetitive, cum ar fi completarea fișelor medicale sau trierea cazurilor, permițând astfel medicilor să se concentreze pe actul medical propriu-zis. În același timp, este esențial să ne asigurăm că aceste tehnologii sunt implementate într-un mod etic, transparent și incluziv.

De aceea, la nivelul Parlamentului European, am susținut un cadru de reglementare echilibrat pentru utilizarea inteligenței artificiale, care protejează drepturile fundamentale ale cetățenilor și asigură că inovația rămâne centrată pe om. Uniunea Europeană are capacitatea să devină un lider global în utilizarea responsabilă a IA în sănătate, investind în cercetare, infrastructură digitală și formarea profesională a personalului medical. Doar astfel vom putea garanta un sistem de sănătate mai rezilient, mai eficient și mai echitabil pentru toți europenii.

Pachetul Farmaceutic European: acces echitabil la tratamente inovatoare și pentru pacienții din România

Pachetul Farmaceutic European propune reforme pentru a asigura acces echitabil la medicamente și pentru a stimula inovația. Cum vedeți impactul acestor măsuri asupra pacienților din România?

În domeniul sănătății, Uniunea Europeană nu mai trebuie să aștepte pandemii sau miracole, ci trebuie să treacă la acțiune. Cele mai performante medicamente și cele mai inovatoare tehnologii medicale trebuie să fie accesibile și românilor. Europa are nevoie de o abordare comună privind politica de sănătate și de un răspuns mai rapid și mai eficient în fața crizelor. Propunerea de regulament și propunerea de directivă care alcătuiesc așa-numitul Pachet Farmaceutic European reprezintă un pas important în această direcție și sunt convins că, în urma negocierilor dintre Consiliu și Parlamentul European, sectorul farmaceutic din Uniunea Europeană va deveni mai echitabil și mai competitiv.

Totodată, am interpelat-o recent pe comisara europeană Hadja Lahbib, responsabilă pentru răspunsul în situații de criză și protecție civilă, cu privire la necesitatea unui mecanism european pentru reducerea inegalităților de acces la servicii de sănătate, în mod special în domeniul tehnologiei și inovației medicale, al urgențelor medicale, al bolilor cronice și al maladiilor rare. Așa cum spuneam, Europa trebuie să fie capabilă să ofere un set comun de servicii medicale pentru toți pacienții europeni și să reacționeze imediat atunci când apare o criză.

 Educația și competențele digitale – piloni pentru o Europă competitivă

În luna iunie s-a împlinit un an de la alegerile europarlamentare. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, cele mai importante realizări și provocări din acest prim an de mandat în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European?

Activitatea mea din Parlamentul European este axată pe problemele cetățenilor și soluțiile concrete pe care le poate oferi Uniunea Europeană. Am căutat să fiu mai mult decât un vicepreședinte al legislativului european, o voce puternică pentru români la nivelul instituțiilor europene, pentru că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să demonstrăm că putem conta și ne putem impune, cu profesionalism, punctele de vedere. Politica trebuie să fie întotdeauna despre soluții, nu despre vorbe. Așa cum aminteați și dumneavoastră, a fost un început de mandat plin de provocări. Am fost negociatorul-șef al Parlamentului European pentru bugetul Uniunii Europene al anului 2025 și, în cadrul unor negocieri foarte dure, am reușit nu doar să anulez tăierile susținute de Consiliu, ci și să aduc 10 miliarde de euro în plus pentru cetățenii europeni. Bugetul pe care l-am obținut, în valoare de aproape 200 de miliarde de euro, cu 6% mai mare decât cel aferent anului 2024, este cel mai mare din istorie, unul axat pe investiții, care a oferit mijloacele pentru a obține rezultate în domeniile europene prioritare, ținând seama totodată de interesul contribuabililor.

Totodată, în acest an, România a mai făcut un pas extrem de important pe drumul său european, odată cu aderarea completă la spațiul Schengen. Astăzi pare un lucru firesc să nu mai stăm la cozi la intrarea și ieșirea din țară, dar în spatele acestei reușite se află mai bine de 14 ani de negocieri, acțiuni și demersuri la care am contribuit activ.

Educația continuă să fie o prioritate și în acest mandat. Sunt bucuros că am reușit să conving grupurile politice din legislativul european să aprobe crearea primului intergrup dedicat educației și competențelor, pe care am plăcerea să îl co-prezidez și din care fac parte peste 100 de eurodeputați.

Primul obiectiv pe care ni l-am propus vizează crearea unui plan european pentru educație și competențe. Ținta este de 20% din viitorul buget multianual. Am solicitat, de asemenea, relansarea programului Erasmus, astfel încât acest simbol al unor întregi generații de tineri europeni să faciliteze crearea unui curriculum și a unor diplome comune. Investiția în educație nu este doar o obligație morală, ci și o necesitate economică pentru o Europă mai puternică și mai competitivă.

În calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de relația cu Republica Moldova, am propus deschiderea unui birou de legătură al instituției la Chișinău, demers care se va concretiza anul acesta. Totodată, am fost raportor alternativ pentru regulamentul privind instituirea Mecanismului de Reformă și Creștere pentru Republica Moldova, reușind astfel creșterea volumului de finanțare și contribuind astfel la consolidarea parcursului său european.

Un buget european mai ambițios pentru sănătate, cercetare și coeziune

Nu în ultimul rând, am început să pregătim un buget multianual post-2027 adaptat la noile realități geopolitice, economice și sociale. Iar provocarea vine de la noile priorități strategice, de la securitatea colectivă și competitivitatea economică până la necesitatea de a avea alocări financiare pe măsură fără a sacrifica finanțarea politicilor sociale tradiționale. De aceea, amendamentele mele, care se regăsesc în poziția Parlamentului European, vizează menținerea fondurilor de coeziune, menite să reducă decalajele de dezvoltare, dar și, așa cum aminteam, mai mulți bani pentru educație, un buget real pentru sănătate și investiții în cercetare și tehnologie. Viitorul se construiește zi de zi, prin muncă serioasă și prin acțiuni care fac diferența. Voi continua să lupt pentru o Uniune Europeană mai aproape de oameni, mai transparentă și mai echitabilă.

Sănătatea publică – o prioritate pe agenda europeană și românească

Ce așteptări aveți de la autoritățile recent instalate în ceea ce privește reforma sănătății și, în special, finanțarea acesteia?

Aceasta este, într-adevăr, o întrebare importantă. Sănătatea este un domeniu de maxim interes pentru cetățeni și o prioritate constantă în activitatea mea de europarlamentar. Deși organizarea și furnizarea serviciilor de sănătate sunt responsabilitatea statelor membre, cred că Uniunea Europeană trebuie să aibă un rol mai activ în susținerea acestui sector.

Este esențial să reducem inegalitățile privind accesul la servicii medicale de calitate, la tratamente inovatoare și la tehnologie de ultimă generație, iar Uniunea Europeană trebuie să joace un rol activ în combaterea exodului cadrelor medicale și în facilitarea accesului echitabil la medicamente.

Tocmai din acest motiv, am inițiat primul proiect-pilot european dedicat accesului la servicii de sănătate în zonele rurale și am reușit să protejez programul EU4Health de reduceri importante, în contextul negocierilor privind bugetul anului 2025. De asemenea, am sprijinit Planul european de combatere a cancerului și am propus un program similar dedicat bolilor cardiovasculare, solicitând atât alocări bugetare suplimentare, cât și crearea unui mecanism european comun dedicat luptei împotriva acestor afecțiuni medicale. Un progres notabil îl reprezintă și înființarea Comisiei pentru sănătate publică în Parlamentul European, din care fac și eu parte. Este un semnal că sănătatea devine o prioritate europeană, cu o pondere tot mai mare în procesul legislativ.

Pe plan intern, un obiectiv important din programul de guvernare îl reprezintă continuarea și finalizarea investițiilor în spitale și clădiri noi din Planul Național de Redresare și Reziliență, din programele operaționale și cu sprijinul Băncii Europene de Investiții. În acest sens, unul dintre obiectivele mele a fost acela de a sprijini statele membre, inclusiv țara noastră, pentru nu pierde aceste investiții esențiale în spitale, școli, infrastructură sau digitalizare. Și mă bucur că raportul pe care l-am elaborat, în calitate de co-raportor, adoptat de Parlamentul European cu o majoritate largă de 421 de voturi pentru din 656 de voturi înregistrate, permite continuarea proiectelor nefinalizate cu alte finanțări europene, asigură posibilitatea României de a renegocia mai bine planul său și deschide calea pentru prelungirea perioadei de implementare, lucru acum permis pentru anumite componente tehnice.

Bogdan Guță