Dacă un fluture bate din aripi în China astăzi, poate provoca o tornadă în America săptămâna viitoare. Acesta este, pe scurt, ceea ce numim „efect al fluturelui”, folosit frecvent pentru a ilustra un comportament tipic al sistemelor haotice: chiar și cele mai mici perturbări pot evolua și pot avea consecințe importante într-o stare ulterioară a sistemului.
Se aplică perfect situației globale provocate de pandemia de COVID-19. „Fluturele” a bătut din aripi (în China, se pare) și „tornada” (pandemia) a măturat America, Europa, Africa, lumea întreagă. După mai bine de 1 an cu COVID-19 în viața noastră, am descoperit/experimentat (și) haosul. COVID-19 reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sănătății publice și a economiilor globale în secolul XXI. Până în prezent, peste 100 de milioane de persoane au fost infectate și peste 2,1 milioane au murit; probabil că acesta este doar vârful icebergului acestei pandemii devastatoare. Impactul asupra altor pandemii și provocări în materie de sănătate este mascat de dominația continuă a COVID-19 asupra vieții noastre. Impactul economic și social este formidabil și în creștere. Numai în Statele Unite, costul total al pandemiei este estimat la peste 16 trilioane de dolari, adică aproximativ 90% din produsul intern brut anual al țării.
Soluția? Investiții în prevenție și dezvoltarea de modele alternative de finanțare
În primul rând, COVID-19 a demonstrat încă o dată că inechitatea este dăunătoare pentru sănătatea globală. Bolile afectează mai întâi și cel mai greu persoanele și zonele cele mai vulnerabile ale societății. În al doilea rând, pandemia a scos la iveală presiuni de lungă durată asupra sistemelor de sănătate. În multe zone, spitalele erau supraaglomerate, iar asistența medicală primară a fost neglijată în perioada de dinainte de COVID. În al treilea rând, pandemia a demonstrat că este mai ușor să nu intri în necazuri decât să ieși din ele. Dr. Penny Dash, senior partner la prestigioasa firmă de consultanță McKinsey, susținea că „într-o lume cu resurse limitate, este mai bine să investești banii în îngrijirea preventivă”. În acest sens, un raport recent McKinsey Global Institute constata că „până în 2040, povara globală a bolilor ar putea scădea cu 40% și că măsurile preventive ar putea realiza 70% din această reducere. Mai mult, majoritatea ar costa mai puțin de 100 de dolari pe an de viață sănătos salvat”. Nicio țară sau regiune nu a fost cruțată; criza a scos la iveală slăbiciuni evidente în aproape toate sistemele de sănătate. Printre măsurile necesare postpandemie se numără nu doar investiția în programe pentru a pune la punct elementele de bază ale prevenției (de exemplu, vaccinarea și nașterea în condiții de siguranță), ci și dezvoltarea unor modele alternative de finanțare. Aceste îmbunătățiri ar putea fi contribuții nete semnificative la creșterea economică mondială.
Cum va transforma COVID-19 sănătatea globală?
Sunt deja evidențiate câteva (posibile) direcții esențiale: investiții într-o mai bună pregătire pentru o pandemie; eforturi mai energice pentru a aborda inegalitățile structurale și sistemice în cadrul dezvoltării durabile și al asistenței medicale universale; creșterea rezilienței sistemelor de furnizare a asistenței medicale; o mai mare responsabilitate pentru acțiunile noastre, deoarece o amenințare la adresa unuia dintre noi reprezintă o amenințare pentru toți. De asemenea, COVID-19 a subliniat necesitatea unor investiții susținute în cercetarea în domeniul sănătății globale. Inegalitățile structurale reproduse în cadrul sistemului global de sănătate evidențiază lipsa de implicare critică în ceea ce privește factorii politici și sociali determinanți ai disparităților în materie de sănătate.
O nouă agendă pentru management și leadership, nu doar politic
După COVID-19 există o oportunitate de a transforma sănătatea globală printr-o agendă de repolitizare și reistoricizare a sănătății, pe baza conștientizării reînnoite și critice aduse în atenție de actuala pandemie. Coronavirusul a făcut un lucru clar: pentru orice criză care amenință globul, problemele oricăruia dintre noi sunt problemele tuturor. Prin urmare, redresarea globală post-pandemică trebuie să fie coordonată și multidimensională. Pentru a răspunde eficient, este nevoie urgentă de sisteme de guvernanță care să fie incluzive, responsabile și ghidate de abordări care acordă prioritate proceselor decizionale transparente și multisectoriale.
Adoptarea unei viziuni holistice asupra sănătății
Lumea nu este pregătită pentru viitor, iar pandemiile sunt doar una dintre provocările cu care se va confrunta, cum ar fi schimbările climatice și inegalitatea socială. Numai un răspuns holistic bazat pe o colaborare intersectorială la toate nivelurile societății poate crea rezistența necesară pentru a răspunde la efectele imediate și pe termen lung ale COVID-19. Pandemia de COVID-19 ne reamintește că nicio țară care acționează singură nu poate răspunde în mod eficient la amenințările la adresa sănătății într-o lume globalizată. Criza a creat, de asemenea, o oportunitate unică de a reimagina și de a transforma sănătatea globală, astfel încât viitoarele pandemii să nu fie nici pe departe la fel de devastatoare ca aceasta, iar progresele înregistrate până în prezent în domeniul sănătății să fie susținute și consolidate, în loc să fie inversate. Guvernele ar trebui să adopte o viziune holistică pentru a-și proteja populația; să pregătească planuri structurate pentru crizele de sănătate, sociale și de mediu și să includă aceste eforturi în planificarea urbană, în infrastructură și în tehnologie.
Fără culoare politică în sănătatea publică
Când vorbim despre viziune holistică bazată pe abordarea intersectorială, avem un exemplu care se derulează în real time în fața noastră. Este vorba despre implicarea diverșilor actori sociali și politici din România în ceea ce privește cancerul, mai precis pacientul cu cancer. Ultimul Plan Național de Cancer a fost realizat în 2016, evoluțiile ulterioare ale incidenței acestei boli indicând nevoia urgentă de actualizare a acestuia. Este de amintit astfel proiectul „Împreună Învingem Cancerul”, care are ca scop colaborarea cu profesioniștii și asociațiile de pacienți pentru a fi identificate problemele depistate în tot ceea ce înseamnă managementul bolii oncologice, iar pe această bază să se poată realiza un set de recomandări care să poată constitui un punct de pornire pentru un Plan Național de Combatere a Cancerului, în deplină concordanță cu pilonii principali ai Planului European de Combatere a Cancerului: prevenție, screening și diagnosticare precoce, accesul la servicii medicale și la tratamente inovatoare, la îngrijirile paliative și creșterea calității vieții după diagnosticul de cancer. Apoi, la începutul anului 2020, Parlamentul României a înființat Grupul pentru combaterea cancerului – un grup de lucru comun al Camerei Deputaților şi Senatului, ce are ca obiectiv accelerarea inovației în domeniul prevenției, combaterii şi tratării cancerului în România. Direcțiile de acțiune asumate de acest grup și de Institutul Aspen România acoperă câteva din prioritățile subliniate și în Planul European de Combatere a Cancerului (îmbunătățirea programelor de screening; asigurarea accesului pacienților la servicii integrate şi terapii inovative personalizate; realizarea şi urmărirea implementării unei strategii naționale privind combaterea cancerului). Mai recent, sunt de subliniat inițiativele legislative referitoare la supraviețuitorii de cancer lansate de senatorul Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională din Senatul României. Nu în ultimul rând, Cătălina Bădoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că se ia în calcul posibilitatea de a propune costuri unitare pentru serviciile medicale din diferite tipuri de cancer.
Cum spuneam, numai un răspuns holistic bazat pe o colaborare intersectorială la toate nivelurile societății poate crea rezistența necesară pentru a răspunde la efectele imediate și pe termen lung ale crizelor de sănătate.
Bogdan Guță
Surse:
www.journals.plos.org/plosmedicine/article?id=10.1371/journal.pmed.1003564
