Politici de Sanatate

Educația și prevenția în bolile cardiovasculare costă mai puțin decât tratamentul

07 februarie
12:12 2015
Educația și prevenția în bolile cardiovasculare costă mai puțin  decât tratamentul

Interviu cu dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, președintele Societății Române de Cardiologie

„Fiecare nou-născut are dreptul de a trăi până la vârsta de cel puțin 65 de ani, fără a suferi de o boală cardiovasculară ce poate fi prevenită!”, se arată în Carta Europeană a Sănătății Cardiovasculare, la care România a aderat în 2007. În ciuda eforturilor și progreselor făcute de cardiologii români pentru redactarea unui program național de prevenție a bolilor cardiovasculare, implementarea documentului a rămas în stand-by. Și iată că tot ne mai mirăm că ocupăm primele locuri în statisticile europene la incidența și mortalitatea prin boli cardiovasculare. Dar lupta continuă, iar Societatea Română de Cardiologie (SRC) a găsit noi modalități de a reduce mortalitatea prin boli cardiovasculare, și anume o strategie punctuală pe prevenția factorilor de risc.

Știm că România se află pe primele locuri în lume la mortalitatea prin boli cardiovasculare. Efectiv, câți români își pierd anual viața din cauza acestor afecțiuni?

Conform unor date statistice europene, 60% din decesele înregistrate în România sunt cauzate de bolile cardiovasculare. Prin comparație, media europeană este de 48%. Mai mult decât atât, sunt țări, cum ar fi Danemarca, unde mortalitatea prin boli cardiovasculare a scăzut atât de mult, încât a ajuns sub nivelul mortalității cancerului. La noi, principala cauză de deces o reprezintă bolile cardiovasculare. Deși toată lumea este vizibil mai îngrijorată de cancer, mortalitatea prin cancer în România este de trei ori mai mică decât mortalitatea prin boli cardiovasculare.

Se vorbește despre o incidență crescută a bolilor cardiovasculare majore în rândul femeilor. Care ar fi cauzele?

Se întâmplă să avem cazuri de infarct de miocard la femei neașteptat de tinere. Nu eram obișnuiți cu acest lucru în trecut, dar nu aș putea spune că este un fenomen care să fie foarte semnificativ. Femeile au o altă particularitate, ele fac infarct de miocard la vârste mai înaintate decât bărbații, când au mai multe boli asociate. Media de vârstă a bărbaților cu infarct de miocard este undeva la 59-60 de ani, în timp ce la femei este la 67-69 de ani. Astfel, infarctul apare cu vreo 7-8 ani mai târziu la femei decât la bărbați. Având mai multe boli asociate și, evident, o stare biologică mai redusă, evoluția infarctului este mai gravă la femei. Aici intervin și alte particularități ale femeilor, de circulație coronariană, care fac ca evoluția bolii să fie mai dificilă. De asemenea, femeile rezistă mai mult la durerea provocată de infarct, motiv pentru care se internează și mai târziu. Astfel, și posibilitatea de intervenție terapeutică scade.

Recent, ați preluat conducerea SRC și ați declarat că veți continua strategia de reducere a mortalității cardiovasculare, începută de predecesorii dvs…

Societatea de Cardiologie a fost avantajată din două puncte de vedere. În primul rând, toate colectivele au fost preocupate în ultimii 15-20 de ani de creșterea nivelului profesional al cardiologilor români și de starea generală de sănătate a populației. În al doilea rând, mulți dintre noi lucrăm împreună de mai mulți ani. De exemplu, strategia aceasta a fost pusă pe hârtie de dr. Deleanu, conf. Coman și de mine acum vreo șase ani. În acest fel, vorbim de o continuitate de idei și este relativ ușor să mergem înainte.

Și eu mă aflu într-o poziție privilegiată, în sensul că manifestările noastre științifice au ajuns deja la nivele foarte ridicate, comparabile cu evenimente similare din Europa, iar mie nu-mi rămâne decât să mențin și să încerc să îmbunătățesc puțin acest nivel științific. Iată de ce strategia noastră până în 2017 se bazează pe conceptul de cardiologie aplicată.

Practic, Societatea de Cardiologie se va implica în deciziile de politică sanitară?

Încercăm să fim un partener al Ministerului Sănătății și al Ministerului Educației prin prisma grupurilor noștri de experți, formate din specialiști cu o foarte bună pregătire, care pot să identifice anumite probleme. Cardiologia aplicată presupune ca grupurile de lucru să identifice verigile slabe din domeniile lor și să propună soluții, iar aceste soluții sunt programele realizate împreună cu factorul decizional. Modalitatea de depistare a verigilor slabe se bazează pe studiile epidemiologice realizate și pe registrele existente. Un exemplu de cardiologie aplicată este însuși Programul de infarct. El a plecat de la o strategie scrisă de trei colegi cardiologi și s-a bazat pe Registrul Român de Infarct, care a funcționat din 1997 și care a oferit date clare privind numărul de pacienți, pacienții îndrumați spre fiecare centru de cardiologie intervențională și costurile presupuse. Astfel, am putut arăta colegilor din Minister cât costă programul și care este efortul pe un an. Acesta este și unul dintre motivele pentru care programul a fost un succes de la bun început.

Vorbeați la sfârșitul anului trecut că veți lansa o aplicație online prin care populația își va putea măsura tensiunea. În ce stadiu se află această inițiativă?

Aplicația este gata și suntem în perioada de teste. Am înregistrat și un film explicativ asupra modului în care se măsoară corect tensiunea arterială. Vom încerca să-l mediatizăm cât mai mult, astfel încât fiecare persoană să știe să-și ia tensiunea și să introducă datele respective într-un tabel pe site. Va primi informații simple: dacă valorile sunt normale, să repete măsurătoarea peste șase luni sau peste un an, iar dacă apare o suspiciune de hipertensiune, persoana este sfătuită să-și ia tensiunea timp de o săptămână, conform ghidurilor noastre, și, dacă problema persistă, este îndrumată la medic. Astfel, putem face screeningul întregii populații.

Cum se va îmbunătăți astfel prevenția bolilor cardiovasculare?

Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare, alături de fumat, lipsa mișcării și alimentația nesănătoasă. În momentul de față, combatem  bolile cardiovasculare pe trei căi: aplicația de măsurare a tensiunii arteriale, lupta antifumat alături de Societatea de Pneumologie și promovarea mișcării, prin inițiativele Athletic Cardio Club. În ceea ce privește fumatul, pregătim o strategie pentru anul viitor. În momentul de față, în România, majoritatea este discriminată de minoritate, în sensul că 27% din populație o reprezintă fumătorii, iar restul sunt expuși la fumatul pasiv. Vrem să eliminăm această discriminare a nefumătorilor și să le apărăm dreptul la sănătate.

Nu putem face totul singuri, trebuie să colaborăm cu factorii decizionali și cred că ținta noastră principală trebuie să fie elevii și studenții, astfel încât în trei-patru ani să avem generații cu un alt stil de viață. De exemplu, în cadrul săptămânii de Școala Altfel, copiii ar trebui învățați să facă resuscitare cardiorespiratorie, să acorde primul ajutor și să învețe despre bolile cardiovasculare, așa cum se procedează în țări civilizate ca Finlanda sau Norvegia. Educația și prevenția costă mult mai puțin decât tratamentul și presupun costuri mai mici și pentru întregul sistem sanitar.

Societatea a redactat un Program de prevenție a bolilor cardiovasculare. În ce stadiu se află acest program?

Există un program de prevenție a bolilor cardiovasculare, care urma să fie implementat acum vreo trei-patru ani și, din cauza crizei economice, a fost amânat. Noi nu ne-am oprit și, dincolo de un program național, am mers punctual pe prevenția factorilor de risc. Iar acest parteneriat al luptei antifumat cu Societatea de Pneumologie este semnat inclusiv de secretarul de stat în Ministerul Sănătății, prof. Dorel Săndesc.

În ceea ce privește cardiologia românească, suntem la același nivel cu ceea ce se întâmplă în străinătate sau mai avem de recuperat?

Cardiologia românească are cardiologi foarte buni, prin faptul că informația este diseminată în toate colțurile țării. Un avantaj în acest sens îl reprezintă și ghidurile internaționale, care au standardizat foarte mult activitatea noastră în ultimii ani. Evident, am fost preocupați să le traducem și să ajungă la toți colegii noștri. Din păcate, în practica de zi cu zi suntem deseori legați de mâini și de picioare. Inclusiv noi, aici, la Spitalul Floreasca. De multe ori scriu medicația în foaia de observație, iar asistenta vine după mine și scrie lipsă farmacie, lipsă farmacie, lipsă farmacie. Este de-a dreptul scandalos să plătești asigurări sociale și să fii pedepsit dacă nu le plătești, iar în momentul în care ajungi în spital să fii nevoit să-ți cumperi medicamente sau diverse dispozitive pentru că spitalul nu le are.

Deci ar fi nevoie de o finanțare mai bună?

Nu știu dacă este neapărat nevoie de o finanțare mai bună. În momentul în care întrebi, spitalele spun că nu mai au bani, iar Ministerul Sănătății spune că are hârtii potrivit cărora sumele X au fost alocate spitalelor. Cred că mai degrabă problema este la oameni și la modul în care se administrează finanțele.

Combatem bolile cardiovasculare pe trei căi:  aplicația de măsurare a tensiunii arteriale, lupta  antifumat și promovarea mișcării

Din păcate, în practica de zi cu zi  suntem deseori legați de mâini și de picioare

Mirabela Viașu

Alte articole

TOP

REVISTA POLITICI DE SANATATE

Editii speciale

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: