Un raport din 2022 al Organizației Mondiale a Sănătății atrage atenția că 58% dintre adulții români sunt supraponderali. Datele arată că, în România, peste jumătate din totalul deceselor poate fi atribuită factorilor de risc comportamentali care includ dieta neadecvată, consumul de tutun şi de alcool, dar şi activitatea fizică scăzută.

Cercetările internaţionale demonstrează din ce în ce mai evident impactul pe care educaţiei îl are asupra rezultatelor sănătăţii.

”O populaţie mai bine educată de la cele mai fragede vârste se bucură de o sănătate mai bună pe tot parcursul vieţii datorită, pe de o parte, accesului la venituri mai mari, dar şi a a atenţiei acordate determinanţilor sănătăţii, generând implicit mai puţine costuri de îngrijire a sănătăţii. Cu toţii ştim că bolile responsabile de costurile în creştere ale asistenţei medicale, precum diabetul zaharat sau bolile cardiovasculare, ar apărea la o treime până la jumătate din ratele actuale dacă populaţia ar avea niveluri mai înalte de educaţie, în mod special în domeniul nutriţional. Promovarea politicilor de sănătate cu accent pe prevenţie şi educaţie pentru sănătate trebuie să constituie un obiectiv central al oricărui sistem de sănătate şi al oricărui sistem de educaţie. Educaţia pentru sănătate, care o include implicit pe cea nutriţională, reprezintă o componentă fundamentală a sistemului de educaţie. Un copil bine educat şi mai ales bine îngrijit devine un adult sănătos pregătit pentru o lume complexă şi din ce în ce mai competitivă”, a declarat conf. dr. Diana Păun, Consilier Prezidențial, departamentul Sănătate Publică, Administrația Prezidențială, în cadrul dezbaterii "O educaţie nutriţională corectă, un viitor sănătos pentru copiii noştri".

O viață sănătoasă se construiește, în primul rând, cu obiceiuri alimentare sănătoase, adoptate încă din copilărie, a afirmat și senator Nicoleta Pauliuc, unul dintre organizatori dezbaterii. ” Instituțiile formatoare determinante pentru copii (familia, școala și mass-media) trebuie să lucreze în mod activ pentru a crea obiceiuri sănătoase copiilor. O alimentație sănătoasă înseamnă riscuri de sănătate mai mici la toate vârstele – de la 7 ani la 70 de ani. Jumătate din prevenția în domeniul sănătății se poate face doar din alimentație. Sper ca ciclul de dezbateri pe care l-am inaugurat azi să contribuie la găsirea de soluții legislative pentru o alimentație mai sănătoasă a tinerelor generații, responsabilizând instituții publice și private, familiile și întreaga societate în beneficiul copiilor”, a spus senatoarea.