Este absolvent a două facultăți, doctorand în management și are experiență în administrația publică locală. Se descrie ca un om ambițios, perseverent și familist. Principalele sale obiective? Creșterea responsabilității și a calității serviciilor medicale, impunerea respectului pentru cheltuirea banului public și dezvoltarea sistemului sanitar public, în special a infrastructurii medicale. Trei spitale regionale vor fi date în folosință în cursul mandatului său. Un interviu cu dr. Alin Iulian Țucmeanu, ministru secretar de stat în Ministerul Sănătății, acordat Corneliei Scărlătescu.
Ați preluat recent mandatul de ministru secretar de stat la Ministerul Sănătății. Care sunt prioritățile Dumneavoastră?
Vreau să menționez faptul că a cataloga anumite chestiuni ca prioritare înseamnă a le neglija pe altele, iar sistemul sanitar în acest moment se află mai degrabă în fața unor necesități decât în fața îndeplinirii unor priorități. Astfel spus, consider că necesitățile sistemului sanitar sunt: modernizarea unităților sanitare pentru a oferi condiții sigure și decente pacienților, stimularea performanțelor personalului medical însoțită de o transparență mai mare, accesul tuturor persoanelor la tratament medical adecvat, menținerea personalului medical în țară și lista poate continua. Cu riscul de a mă repeta, acestea sunt necesități, nu priorități.
„Pacientul care se adresează sistemului medical trebuie să-și cunoască atât drepturile, cât și obligațiile.”
Care este viziunea Dumneavoastră privind actualizarea listei de medicamente compensate în România?
Într-un stat în care salariul mediu net pe economie este de aproximativ 1.600 de lei, consider că ajutorul social în ceea ce privește accesul la medicamente este mai mult decât necesar. Fără compensare, nu știu câte persoane și-ar permite să ia un tratament optim. Nu cred și sper sincer că nu există persoane care să fie împotriva compensării. Problema nu se pune dacă să avem sau nu compensare, ci adevărata dificultate intervine asupra modului în care se face aceasta. Trebuie să precizez că, din păcate, fostele guvernări au ignorat actualizarea acestei liste și astfel s-a ajuns la niște situații complet bizare. Deși descoperirile medicale au oferit medicamente care au un impact mai bun asupra însănătoșirii pacientului, acestea, nefiind incluse pe lista de medicamente compensate, nu au putut fi cumpărate de către pacienți întrucât prețul lor era prea mare, fiind preferate în continuare medicamente care cu timpul s-au dovedit a avea efecte mult mai reduse, dar care, fiind compensate, aveau un preț accesibil. Este o neglijență mare și o frică de asumare a răspunderii în cazul celor care au fost.
În momentul de față, lucrăm la această listă având criterii foarte clare, fără a ține cont de grupurile de interese și punând accent doar pe interesul pacientului.
Cum se poate crește calitatea serviciilor medicale în Sănătate?
Serviciul medical este perfectibil atât în ceea ce privește infrastructura sa, cât și în ceea ce privește personalul medical. Consider că pacientul trebuie în primul rând să aibă posibilitatea să se trateze într-un mediu sigur, în care să i se pună un diag nostic corect și în care să aibă acces la cele mai bune tehnici și proceduri medicale. În acest moment trebuie să realizăm investiții în infrastructură și în modernizarea unităților sanitare. Totodată, faptul că în România nu există un nivel de informare medicală a pacientului duce la crearea unor probleme atât în starea de sănătate a populației, cât și în sistem.
În ceea ce privește personalul medical, este dificil să ai pretenții de la o persoană care nu se simte motivată. De aceea, trebuie să realizăm o reformă astfel încât personalul medical să fie stimulat în funcție de performanțe.
Totuși, trebuie să precizez că există în sistem și persoane care, din păcate, s-au îndepărtat mult de la principiile de bază ale acestor meserii din sistemul medical, și anume: dorința de a face bine și dragostea față de pacient.
Cum vedeți restructurarea rețelei naționale de spitale?
În ultimii ani, s-a dorit foarte mult descentralizarea sistemului medical și eu cred în această soluție. Un sistem coordonat, în care problemele se pot rezolva și de la nivel local, prezintă reale avantaje. Cele mai multe autorități locale au realizat o treabă excelentă, dar, din păcate, există și zone în care ajung să cred că a fost mai mult o dorință electorală a acestora decât una de optimizare a sistemului medical. Sper sincer să mă înșel și autoritățile locale să demonstreze că sunt în stare să realizeze ceea ce și-au asumat.
Ce măsuri aveți în vedere pentru a dezvolta și a eficientiza programele naționale?
În acest sens, s-a realizat Strategia de Sănătate 2014-2020, care contribuie la reducerea inechităților din sistemul de sănătate prin facilitarea accesului la servicii de sănătate pentru grupurile vulnerabile, asigurarea accesibilității permanente, realizarea unui management bun al listelor de așteptare, organizarea optimă a îngrijirilor medicale, programe de telemedicină și e-health. Totodată. prin această Strategie dorim creșterea eficienței în sistem și realizarea unor politici fezabile care să ofere un randament mai bun în cadrul resurselor umane.
Nu sunt o persoană care să nu continue proiectele bune începute de către predecesorii săi, dar nu sunt de acord ca proiectele care nu au folosit sistemului să rămână în fază de execuție.
Care sunt mijloacele pentru a îmbunătăți îngrijirea medicală a pacientului oncologic?
Ne preocupăm de dotarea cu aparatură modernă pentru diagnostic și tratament, dar punem accentul și pe calificarea personalului medical, pentru folosirea echipamentelor. Totodată, îmbunătățim metodele de screening pentru sân, col uterin, colon și prostată, pentru obținerea unor rezultate cât mai bune. Dorim realizarea unor programe cu susținere financiară multianuală pentru implementarea acestor politici publice de sănătate în vederea îmbunătățirii tratamentului aplicat pacientului oncologic. Foarte importante sunt și dezvoltarea îngrijirii la domiciliu, și a celei paleative a acestor pacienți.
Care va fi rolul DSP, ca reprezentant al MS în teritoriu?
Chiar dacă se vor reorganiza sau se vor restructura, Direcțiile de Sănătate Publică vor avea rolul de verigă importantă a Ministerului Sănătății la nivel teritorial. Acestea vor putea asigura implementarea programelor naționale de sănătate cu privire la o serie de patologii și măsuri preventive, vor monitoriza aplicarea unor prevederi europene referitoare la sănătatea publică și, de asemenea, vor asigura derularea programelor de pregătire a medicilor rezidenți și specialiști.
Direcțiile vor avea și un rol important în ceea ce privește controlul sanitar în sănătate publică și la nivelul furnizorilor de servicii medicale.
Cele mai multe autorități locale au realizat o treabă excelentă, dar, din păcate, există și zone în care ajung să cred că a fost mai mult o dorință electorală a acestora decât una de optimizare a sistemului medical.
Care sunt cele mai importante trei măsuri pentru reformarea și îmbunătățirea finanțării sistemului sanitar din România?
În primul rând, cea mai importantă măsură este aceea de a proteja sistemul medical de căpușarea acestuia. Apoi, în corelație cu prima măsură trebuie încetate contractele excesiv de oneroase în raport cu calitatea serviciilor. Nu sunt o persoană care să nu continue proiectele bune începute de către predecesorii săi, dar nu sunt de acord ca proiectele care nu au folosit sistemului să rămână în fază de execuție. De asemenea, vreau să reușesc în implementarea necesităților la care făceam referire în cadrul unei întrebări anterioare. Țin să precizez că Ministerul Sănătății pune extrem de mult accent pe prevenție întrucât se dorește eliberarea unităților de primiri urgențe de cazurile care nu sunt urgențe în adevăratul sens al cuvântului, acestea fiind direcționate către medicii de familie, în faza inițială.
