Echitatea în accesul la servicii medicale rămâne una dintre principalele provocări ale sistemului oncologic din România. Deși progresele în diagnostic și tratament sunt evidente în centrele de referință, discrepanțele teritoriale continuă să influențeze prognosticul pacienților.

„Cred că este esențial să vorbim despre echitate”. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă uniform în toată țara”, a subliniat dr. Daniela Zob, manager Institutul Oncologic ”Prof. dr. Alexandru Trestioreanu” București, în cadrul celei de-a 6-a ediții a conferinței ”Sănătatea femeii”, organizată de Revista Politici de Sănătate.

Accesul la diagnostic și tratament – o problemă sistemică

Deși institutele oncologice dispun de tehnologii moderne și opțiuni terapeutice de ultimă generație, accesul pacienților din zonele mai puțin dezvoltate rămâne limitat. Problemele vizează atât infrastructura medicală, cât și logistica.

„Nu vorbim neapărat despre centrele mari, ci despre cele mici, unde accesul la diagnostic și tratament este încă deficitar. În plus, trebuie să luăm în calcul și dificultățile de transport ale pacienților oncologici, care uneori sunt nevoiți să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru evaluare sau tratament, în condițiile unor toxicități deja semnificative”, a atras atenția dr. Daniela Zob.

În acest context, o abordare unitară la nivel național devine esențială, incluzând dezvoltarea rețelelor de diagnostic și optimizarea traseului pacientului oncologic.

Cancerul endometrial: importanța diagnosticului precoce

Cancerul endometrial se remarcă printr-o particularitate favorabilă: simptomatologia precoce, care permite diagnosticarea în stadii incipiente.

„Majoritatea cazurilor de cancer endometrial sunt diagnosticate precoce, deoarece simptomul principal – sângerarea postmenopauză – determină prezentarea rapidă la medic. În peste 90% dintre cazuri, diagnosticul este sugerat de acest simptom”, a precizat managerul IOB.

Diagnosticul se bazează pe: examen ginecologic clinic, ecografie transvaginală, biopsie endometrială (chiuretaj biopsic). Cu toate acestea, accesul la aceste investigații nu este uniform. „Nu toate cabinetele de ginecologie sunt dotate cu ecografe și nu toate centrele pot efectua biopsii endometriale. Aceste inechități afectează direct șansele de diagnostic precoce”, a atras atenția medicul oncolog.

Printre factorii de risc se numără obezitatea, expunerea la estrogeni și factorii genetici.

Abordarea terapeutică depinde de stadiul bolii:

- stadii incipiente: tratament chirurgical ± radioterapie
- stadii avansate: terapie sistemică
„Testarea moleculară este esențială pentru alegerea terapiei optime, însă accesul la aceste teste este încă limitat. Pacienții sunt uneori nevoiți să transporte personal probele între centre, ceea ce nu caracterizează un sistem modern”, a subliniat dr. Daniela Zob.

Cancerul de sân: progrese terapeutice majore

Cancerul de sân rămâne cea mai frecventă neoplazie la femei, însă și domeniul în care progresele terapeutice au fost spectaculoase.

„În stadiile incipiente, supraviețuirea poate ajunge până la 100%. Chiar și în stadiile metastatice, prognosticul s-a îmbunătățit semnificativ datorită terapiilor țintite și noilor clase de medicamente”, a afirmă specialista.

Diagnosticul precoce se bazează pe mamografie (standard de screening), ecografie mamară, RMN mamar (în cazuri selecționate), biopsie.

„Deși nu avem încă un program național de screening complet funcțional, există screening oportunist și proiecte în desfășurare care implică INSP, institutele oncologice, universitățile și asociațiile de pacienți, finanțate din fonduri europene, precum și posibilitatea de diagnostic precoce în cazul suspiciunii oncologice- decontată de CNAS” a explicat dr. Zob.

Tratamentul modern al cancerului de sân este ghidat de caracteristicile tumorale: statusul receptorilor hormonali, expresia HER2, profilul molecular „Tipul tumorii determină strategia terapeutică. Există forme cu grade diferite de agresivitate , dar, din fericire tratamentele personalizate sunt soluția în prezent”.

Tratamentul include: chirurgie (inclusiv chirurgie oncoplastică), radioterapie (inclusiv stereotaxică), chimioterapie, terapie hormonală, terapii țintite, imunoterapie, conjugate anticorp–medicament (ADC-uri).

„Noile terapii, în special cele țintite și ADC-urile, au schimbat radical evoluția bolii, inclusiv în stadiile metastatice, unde vedem paciente cu absența evoluției bolii de peste 10–15 ani și o calitate bună a vieții”, a concluzionat dr. Daniela Zob.