Politici de Sanatate

ECDC susține eforturile României de combatere a reticenței la vaccinare

28 februarie
13:03 2017
ECDC susține eforturile României de combatere a reticenței la vaccinare

Interviu cu dr. Andrea Ammon, director ECDC

Cu ce amenințări se confruntă Europa în domeniul bolilor infecțioase?

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a fost fondat în 2005 și are sediul în Suedia, la Stockholm. ECDC este o agenție a Uniunii Europene cu responsabilități în întărirea protecției împotriva bolilor infecțioase pe continent. Sunt câteva amenințări cu care Europa se confruntă în prezent. Una dintre cele mai presante este, evident, rezistența în continuă creștere la antibiotice. Din păcate, prea puține medicamente noi au fost descoperite și comercializate în ultimii ani, astfel încât rezistența la antibiotice a devenit o problemă majoră de sănătate publică.

În ciuda reușitelor recente, conștientizarea privind consumul prudent de antibiotice poate fi îmbunătățită, în special în legătură cu prevenirea infecțiilor și cu măsurile de control. Pe 18 noiembrie, în fiecare an din 2008 încoace, are loc Ziua Europeană de Conștientizare privind Antibioticele, al cărei scop este să sporească informarea privind rezistența antimicrobiană și nevoia de utilizare prudentă a antibioticelor.

Privind la alte boli, epidemia HIV în țările din UE și din Spațiul Economic European (SEE) a persistat în general neschimbată în ultimii zece ani, cu aproximativ 30.000 de cazuri noi raportate anual. ECDC estimează că, în prezent, în UE și SEE aproximativ 810.000 de persoane au HIV, iar dintre acestea 122.000 nu știu că sunt infectate. Asta înseamnă una din 7 persoane cu HIV. Iar perioada medie dintre infectarea cu HIV și diagnosticare, deși s-a îmbunătățit, este de aproape patru ani în regiune. Dacă este diagnosticată și tratată în stadiu incipient, oamenii cu HIV pot avea vieți lungi și sănătoase. Pentru a elimina diferența dintre cei care nu știu că au boala și cei diagnosticați, trebuie să încurajăm și să facilităm testarea pentru HIV și să le oferim celor diagnosticați îngrijire corespunzătoare.

Și să nu uităm de o altă problemă persistentă de sănătate publică din Europa: tuberculoza. În ritmul actual de 5% declin anual, în UE/SEE nu vor mai exista cazuri de tuberculoză în următorul secol. Pentru a obține eliminarea bolii până în 2050, de exemplu, Europa ar trebui să reducă numărul cazurilor de două ori mai rapid.

Obținerea și menținerea unei rate înalte a vaccinării pentru a preveni îmbolnăvirile este, de asemenea, un aspect critic. Este o prioritate pentru noi să ajutăm autoritățile naționale în eliminarea tendințelor de respingere a vaccinării. Aceasta este o provocare complexă, iar vaccinarea este o victimă a propriului succes, dar este esențial să punem în aplicare strategii de intervenție corespunzătoare și țintite, care pot proteja eficient populația UE pentru a atinge țelul global de eradicare a unor boli precum rujeola, rubeola și poliomielita. ECDC susține aceste țeluri, axându-se pe întărirea capacităților de comunicare ale medicilor din prima linie (medici de familie, medici generaliști, asistente medicale și alți profesioniști din sistemul de asistență primară). Un proiect-pilot în care a fost implicată și România a vizat întărirea aptitudinilor de comunicare ale profesioniștilor din sistemul de asistență primară, astfel încât aceștia să poată motiva părinții să își vaccineze copiii.

Unde se situează România în privința accesului la îngrijiri medicale de calitate și terapii moderne?

ECDC se ocupă în principal de evaluarea riscului bolilor infecțioase și contribuie la construirea capacităților de pregătire și răspuns, la planificarea programelor de sănătate publică și la comunicarea în sănătate. Potrivit legislației europene, este atributul guvernelor naționale să organizeze sistemul de sănătate și să se asigure că oamenii beneficiază de îngrijiri medicale. În general, rolul UE este de a completa politicile naționale prin ajutorarea guvernelor să atingă obiective comune, generarea economiilor la scară largă prin unificarea resurselor, combaterea provocărilor comune – pandemii, boli cronice sau  impactul creșterii speranței de viață asupra sistemelor de sănătate.

Având în vedere cadrul legal actual, aș vrea să subliniez că România a făcut numeroase eforturi pentru a îmbunătăți situația actuală, în special în domeniul infecțiilor medicale asociate, al consumului prudent de antibiotice și al tuberculozei, inclusiv în cel al tuberculozei multidrog rezistente (MDR TB).

Ce ați recomanda țării noastre, pentru a îmbunătăți acest domeniu medical?

ECDC colaborează regulat cu Institutul Național de Sănătate Publică, care este organismul competent de coordonare din România, dar și cu alte instituții din domeniul bolilor infecțioase, precum Institutul Cantacuzino, Institutul Național pentru Boli Infecțioase „Matei Balș“, Institutul de Pneumologie „Marius Nasta“ etc.

Avem o strategie de suport al capacităților care stabilește modul în care ECDC, printr-o structură coordonată și organizată, poate sprijini construirea, în statele membre, de capacități și capabilități naționale sustenabile pentru prevenție eficientă, detectare și control ale bolilor transmisibile cu posibil impact transfrontalier.

ECDC a oferit autorităților naționale susținere încă de la momentul înființării, prin diverse metode (training, evaluare, facilitarea schimbului de experiență și a bunelor practici, dezvoltarea de instrumente de lucru și coordonare, sprijin de laborator etc.).

În situația specifică României, aș dori să subliniez importanța combaterii reticenței la vaccinare, mai ales având în vedere izbucnirile de pojar aflate în plină desfășurare. Am efectuat un studiu printre profesioniștii din sănătate din patru țări (Franța, Grecia, Croația și România), care este un punct de pornire pentru acțiunile ce trebuie întreprinse în acest domeniu. Vom susține orice fel de acțiune pentru prevenirea sau combaterea acestor probleme de sănătate.

 Cum poate fi îmbunătățit managementul bolilor infecțioase?

Aș dori să subliniez că, pentru sectorul spitalicesc, nu este vorba numai de noi tratamente, ci și de lucrurile de bază precum igiena și utilizarea de metode epidemiologice moderne înăuntru și în afara unității medicale. Ca un punct de vedere separat, în general, în managementul bolilor infecțioase, este din ce în ce mai important să avem funcții bune de referință microbiologică.

Aș vrea să menționez un instrument de prevenție adițional: profilaxia pre-expunere la HIV (PrEP), care înseamnă utilizarea de medicamente antiretrovirale de către persoanele care nu sunt infectate, pentru a preveni infectarea. PrEP poate reduce riscul de infecții la persoanele HIV-negative, atâta timp cât medicamentele sunt administrate potrivit prescrierii. Utilizarea PrEP ca o metodă de prevenție adițională are potențialul de a diminua transmiterea HIV și de a contribui la reducerea apariției cazurilor noi în Europa.

Alte articole

TOP

revista politici de sanatate

revista politici de sanatate-Republica Moldova

OncoGen

Abonează-te la newsletter

:
: